Mitropolia Ortodoxă din R. Moldova, subordonată Patriarhiei Moscovei, l-a sărbătorit luni pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, pe care Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în calendar cu data de 2 iulie, pe stil nou. Astfel, episcopul Ioan de Soroca, vicar al Mitropoliei Chișinăului din subordinea Patriarhiei Ruse, a oficiat o sfântă Liturghie praznicală în Mănăstirea Sfintelor Mironosițe Marta și Maria din localitatea Hagimus, raionul Tighina, care îl are ca ocrotitor spiritual și pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. La celebrarea pe stil vechi a sărbătorii acestuia a participat, ca oaspete din România, și starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec, alături de starețul Mănăstirii Noul-Neamț din R.Moldova, arhimandritul Paisie.

„În ziua pomenirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir, Preasfințitul Ioan, Episcop de Soroca, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a oficiat un serviciu divin praznical la Mănăstirea cu hramul „Sf. Mironosițe Marta și Maria”, Hagimus, unde a fost întâmpinat cu aleasă bucurie și dragoste fiască de obștea monahală și enoriași.

Din soborul slujitorilor au făcut parte: Prot. mitr. dr. Vadim Cheibaș, Secretarul Mitropoliei Moldovei, PC Arhim. Melchisedec (Velnic), Starețul Mănăstirii Putna, PC. Arhim. Paisie (Cecan), Starețul Mănăstirii Noul-Neamț, PC Arhim. Andrei (Cotruță), Duhovnicul Mănăstirii „Sf. Mironosițe Marta și Maria”, uniți cu toții de evlavia și cinstea pe care o poartă pentru Sfântul și Binecredinciosul Voievod al Moldovei, ocrotitorul spiritual al Sfintei Mănăstiri „Sf. Mironosițe Marta și Maria” din Hagimus”, se arată într-un material informativ realizat de Sectorul Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media al Mitropoliei Chișinăului.

După Sfânta Liturghie, Episcopul Ioan de Soroca a oficiat o slujbă de Te-Deum, la sfârșitul căreia a rostit un cuvânt de învățătură. Acesta a subliniat atât calitățile spirituale ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, precum și modelul de bun conducător al neamului, întruchipat de credinciosul domn al Moldovei.

Este important de precizat că, în epoca în care a domnit Ștefan cel Mare (1457-1504), Moldova se întindea de la Carpați până la Nistru, însă nu era unită cu Țara Românească, fapt interpretat diferit de istoricii contemporani de la București și de la Chișinău. Dacă românii îl privesc pe Ștefan cel Mare ca pe un simbol al unității „pân-la Prut și peste Prut”, unii adepți ai „moldovenismului” de sorginte sovietică îl consideră pe voievodul român un simbol al statalității moldave independente.