Reforma administrativ-teritorială din Ucraina, începută în 2015, riscă să divizeze și să dilueze comunitatea românească ce trăiește în țara vecină, scrie Marian Gherman într-o analiză pentru Bucpress.eu.

Dacă în Transcarpatia, comunitatea românească nu va fi divizată, situația se prezintă altfel în celălalte zone în care locuiesc etnicii români.

„Așadar, în Transcarpatia satele cu populație majoritar românească vor fi incluse într-un singur district – macroraionul  Tiaciv (Teceu), în urma comasării raioanelor Rahiv (Rahău) și Tiaciv (Teceu). Potrivit proiectului guvernamental, districtul va avea 268,1 mii de locuitori, iar populația românească nu va fi dispersată.În regiunea Odesa majoritatea satelor cu populație românească vor fi incluse în districtul Ismail. Unele localități din raionul Sarata vor trece la districtul Bilgorod-Dnistrovski (Cetatea Albă). Satele din cele două districte se află la o distanță mare între ele, nu se învecinează și scenariul regiunii Transcarpatia nu poate fi aplicat”, precizează sursa citată.

Conform jurnalistului bucovinean, cea mai afectată va fi regiunea Cernăuți. Dacă nu se va schimba nimic din abordarea autorităților de la Kiev, comunitatea românească va fi afectată.

„Cea mai afectată de reforma administrativ-teritorială va fi comunitatea românească din regiunea Cernăuți. În primul rând, în regiunea Cernăuți se preconizează să fie create 3 districte: Cernăuți, Storojineț și Hotin. Ministerul regiunilor susține că hotarele districtelor au fost stabilite conform propunerilor Administrațiilor Regionale, luând în considerație consultările cu asociațiile și experții în domeniu și că acest document va putea fi modificat în cursul aprobărilor. Ministerul regiunilor a atras atenția asupra faptului că districtele sunt formațiuni artificiale, iar serviciile care erau acordate cetățenilor în centrele raionale vor fi acordate în comune, existând deja în localități Centre de acordare a serviciilor administrative.

Cele trei districte sunt cu adevărat „artificiale”. Comunitatea românească din regiunea Cernăuți locuiește compact în 4 din cele 11 raioane ale regiunii (conform datelor ultimului recensământ, din 2001, românii reprezintă 37,1 % în raionul Storojineț, 51,4 % în raionul Hliboca, 64,3% în raionul Noua Suliță și 93,8 % în raionul Herța, respeciv 55,4 % din populația acestor 4 raioane). Cele patru raioane unde sunt sate cu populație românească vor fi împărțite în 3 districte diferite, potrivit proiectului de decizie.

Districtul Storojineț se va compune din raionul Storojineț și o parte din raionul Hliboca, dar și din alte raioane ucrainene. Cealaltă parte a raionului Hliboca va fi alipită la districtul Cernăuți, din care vor mai face parte Ținutul Herța și raionul Noua Suliță, cu excepția unei comune. Este vorba de comuna Mămăliga, care, potrivit proiectului, va fi alipită la districtul Hotin. Primarul comunei Mămăliga, din care fac parte satele Bălcăuți, Nesvoia, Stălinești, Podvirna și Dranița, Arcadie Șova, a protestat în repetate rânduri împotriva unui astfel de scenariu. El a declarat pentru Agenția BucPress din Cernăuți că locuitorii comunei sunt legați istoric de Cernăuți și de celelalte localități din raionul Noua Suliță.

Dacă decizia nu va fi revăzută, doar școlile din comuna Mămăliga vor fi cu predare în limba română în districtul Hotin. Primarul se întreabă cum vor avea loc olimpiadele școlare, în ce limbă se vor desfășura competițiile între elevi, cum va fi delegată funcția de coordonator în domeniul educației pentru școlile românești Hotinului. Recent, a spus primarul, el a primit o promisiune verbală că harta va fi modificată, între timp se pregătește organizarea unei ședințe a consiliului comunei Mămăliga pentru a vota împotriva deciziei de a rupe satele din cadrul comunei de arealul istoric și de legăturile tradiționale cu Noua Suliță și Cernăuți.

Dacă nimic nu se va schimba, comunitatea românească din regiunea Cernăuți va fi divizată. Reprezentarea ei slabă la nivelul conducerii acestor macroraioane, combinată cu reprezentarea infimă (deja tradițională) la nivelul administrației regionale, o va lipsi, practic, de posibilitatea de a-și apăra drepturile educaționale, lingvistice, identitare, garantate de Constituție – aceasta este temerea principală a membrilor comunității românești”, notează sursa citată.

În aceeași situație, Bulgaria și Ungaria au făcut presiuni asupra Guvernului de la Kiev pentru a se menține compacte comunitățile etnice respective.  Din păcate, Guvernele de la București nu au făcut nimic. Dacă acest trend va continua, ucrainizarea românilor din această zonă se va accelera, până la dispariție.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), o uniune a peste 20 de asociații, organe de presă și edituri, centre culturale românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Kiev și Odesa, au solicitat autorităților centrale și locale să nu permită divizarea comunității românești în cadrul reformei administrativ-teritoriale.

 

„Într-un memoriu al CNRU, președintelui, premierului din Ucraina, șefului parlamentului, guvernatorului regiunii Cernăuți, șefului Consiliului Regional și parlamentarului Gheorghe Mazurașu, li se solicită să nu admită divizarea administrativ-teritorială a românilor. „Cele patru raioane cu populație compactă românească în cadrul reformei administrativ-teritoriale în regiunea Cernăuți să fie incluse într-un singură unitate administrativ–teritorială  (așa-numitul macro-raion)”, propune CNRU.

„Includerea artificială a teritoriului locuit compact cu minoritatea românească în componența unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina. Menționăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în școlile minorităților naționale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situației interetnice într-un ținut cunoscut ca fiind tolerant”, potrivit Memoriului.

Într-un alt memoriu al CNRU, adresat Președintelui, Premierului României și altor persoane din conducerea Statului Român, liderii politici de la București sunt rugați insistent „să dispună de urgență măsurile ce se impun pentru încheierea unei înțelegeri similare  privind includerea localităților românești din regiunea Cernăuți într-o singură unitate administrativ-teritorială raională”. Este menționat faptul că art.16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, ratificată de Ucraina, obligă Părțile semnatare să se abțină de la acțiuni care ar putea modifica componența proporțională a populației în zonele compact locuite de persoane care aparțin minorităților naționale și care ar putea duce la restrângerea drepturilor și libertăților ce rezultă din principiile fixate în Convenție, precizează Marian Gherman.