Problema a fost discutată de președintele ucrainean, Petro Poroșenko, cu noul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Ruslan Bolbocean, care i-a prezentat miercuri liderului de la Kiev scrisorile sale de acreditare. În același timp, acum câteva zile Poroșenko ar fi anunțat că Ucraina și-a sporit și concentrat trupele pe toate direcțiile potențial periculoase pentru securitatea țării, inclusiv la frontierele cu Crimeea, aflată sub ocupație rusească, dar și la cea cu Transnistria, unde Moscova dispune un important contingent de militari, sub pretextul unei operațiuni de menținere a păcii. 

 „Au fost discutate anumite aspecte ale reglementării problemei transnistrene și rolul pe care Ucraina și Republica Moldova trebuie să-l joace pentru a asigura securitatea regională, în particular în problema retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei și al Moldovei”, se arată într-un comunicat difuzat de președinția ucraineană după întâlnirea lui Poroșenko cu diplomatul moldovean. 

Totodată, agenția oficială rusă TASS citează o declarație pe care Poroșenko ar fi făcut-o la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unei întâlniri cu militarii ucraineni:

 „Am sporit efectivul real, și nu doar pe hârtie, al forțelor armate ale Ucrainei și am înființat grupări de forțe care asigură acoperirea tuturor direcțiilor potențial periculoase, inclusiv din partea Crimeii și a nerecunoscutei Transnistrii”. 

Fără să fi fost confirmată din surse media ucrainene, această declarație a și provocat o reacție nervoasă a Partidului Socialiștilor, formațiune parlamentară de la Chișinău cu opțiuni radicale pro-moscovite. Astfel, socialiștii vor insista ca problema concentrării trupelor ucrainene la granița cu regiunea transnistreană să fie inclusă pe agenda Parlamentului, Chișinăul urmând să ceară Kievului explicații pe marginea acestui subiect, a anunțat pentru cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta Bogdan Țîrdea, unul dintre deputații socialiști. O opinie similară a formulat-o pentru agenția on-line Sputnik și unul dintre foștii miniștri moldoveni ai Apărării, Victor Gaiciuc, tot el fost reprezentant al Republicii Moldova la NATO. Asta chiar dacă, până și așa-zisul ministru al Apărării de la Tiraspol, Aleksandr Lukianenko, recunoaște că administrația transnistreană nu a remarcat o prezență sporită a trupelor ucrainene în apropierea granițelor. 

„În orice caz, în binoclu noi nu-i vedem. Deși, este cunoscut că, retrăgându-și armamentul, conform acordului de la Minsk, de pe linia de contact din Donbas, Ucraina l-a redislocat pe pozițiile precedente, în regiunea Odesa”, susține Lukianenko. 

De altfel, odată cu intervenția Rusiei în Crimeea și declanșarea războiului în Donețk și Lugansk, Ucraina și-a modificat cardinal poziția în problema transnistreană. 

Astfel, dacă până acum doi ani administrația de la Kiev sabota, în cel mai bun caz, orice inițiativă a Chișinăului în ceea ce privește Transnistria, în prezent Ucraina manifestă mai multă inițiativă decât autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, remarcă analiștii politici. O dovadă în acest sens ar putea servi acordul privind înființarea primului punct comun moldo-ucrainean de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean, la Pervomaisk-Kuciurgan, semnat în noiembrie. Tiraspolul s-a opus vehement acestei idei, pe motiv că prezența vameșilor moldoveni în punctele amplasate pe teritoriul ucrainean ar bloca schimburile comerciale ale Transnistriei spre est, iar Kievul, sub presiunea Moscovei, a tolerat ani la rând contrabanda pe această direcție. 

Cum însă, după declanșarea ostilităților în Donbas, Serviciul de Securitate al Ucrainei a înregistrat o activizare fără precedent a contingentului de trupe ruse dislocat în Transnistria, dar și a armatei transnistrene, Kievul a întreprins măsuri urgente care să prevină escaladarea situației în regiunea Odesa. 

Drept exemplu, în mai, Rada Supremă de la Kiev a denunțat acordurile care permiteau Rusiei să tranziteze prin Ucraina trupe și echipamente militare în Transnistria. 

Conform datelor difuzate de presa rusă, Moscova ar dispune în prezent în Transnistria de un contingent de aproximativ 1800 de militari, dintre care 400 au statut de pacificatori, iar misiunea principală a celorlalți ar fi paza depozitelor de muniții de la Cobasna. De altfel, evacuarea acestora urma să fie asigurată de Rusia până în 2002, conform unor angajamente pe care și le-a asumat în 1999 la Istanbul. 

Pe de altă parte, un militar transnistrean pe nume Alksandr Rjavitin, evadat în această vară și preluat în custodie de Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău, a relatat că efectivul rusesc din regiune a fost majorat în ultimul timp la aproximativ 10 mii de soldați și ofițeri.  

Majoritatea celor înrolați în Transnistria sunt tineri originari din regiune, care se află pe teritoriul Federației Ruse. Așa cum o bună parte dintre aceștia dețin pașapoarte moldovenești, ei traversează nestingherit Ucraina în haine civile, iar în Transnistria sunt preluați cu acte în regulă de comandamentul militar rusesc de la Tiraspol. Cei care nu au decât pașapoarte rusești, vin cu avionul, prin Aeroportul Chișinău, unde pe parcursul ultimelor luni au și fost reținuți și mai apoi expulzați mai mulți ofițeri fără acte care să confirme scopul vizitei lor în Republica Moldova.