Afaceristul Vlad Plahotniuc este candidatul Partidului Democrat (PD) la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Candidatura acestuia a fost oficial anunțată miercuri de Marian Lupu, liderul formal al acestui partid, controlat de fapt de același Plahotniuc, după ce i-a fost prezentată președintelui Nicolae Timofti. 

Șeful statului ar urma să decidă până mâine dacă îl va accepta sau nu pe Vlad Plahotniuc în calitate de candidat desemnat la șefia Guvernului de la Chișinău. 

În conformitate cu o decizie de la sfârșitul lui decembrie a Curții Constituționale a Republicii Moldova, președintele Timofti este obligat să-l desemneze pe candidatul unei majorități parlamentare formalizate, care ar putea să învestească Guvernul propus de acesta. Formarea unei asemenea majorități, în jurul PD, a fost anunțată luni de Lupu. Potrivit unui document prezentat președintelui, din coaliție fac parte 56 de deputați din cei 101 ce formează componența Parlamentului Republicii Moldova. Printre aceștia, 35 de parlamentari din așa-zisul „grup social-democrat” (deputații PD + 14 transfugi din Partidul Comuniștilor), 13 din Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, și 8 din cei aleși pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a cărui lider, Vlad Filat, este cercetat sub arest în dosarul devalizării băncilor din Republica Moldova de un miliard de dolari. 

Cum însă declarația de înființare a acestei coaliții a fost semnată de doar patru persoane, în numele celorlalți, Timofti a cerut ca majoritatea parlamentară să formalizată, nu doar declarată, „cu indicarea deputaților care o constituie, cu specificarea disponibilității de a susține o anumită candidatură pentru funcția de prim-ministru și cu notificarea oficiala în adresa președintelui Republicii Moldova". De asemenea, președintele Timofti a invocat o decizie mai veche a Curții Constituționale, din 2013, care stipulează că asupra unui candidat la funcția de premier nu trebuie să planeze suspiciuni de corupție. 

Anterior, Timofti s-a opus desemnării lui Plahotniuc la funcția de premier, desemnându-l în decembrie pe fostul premier Ion Sturza. Desemnarea acestuia a suferit însă un eșec, din cauza lipsei de cvorum la ședința din 4 ianuarie, atunci când urma să fie audiat în Parlament. Președintele a acuzat atunci presiuni și s-a vorbit chiar despre șantaj din partea exponenților PD pentru a-l determina să accepte candidatura lui Plahotniuc. 

De această dată, în presa de la Chișinău se speculează că Nicolae Timofti ar intenționa să demisioneze. Un indiciu în acest sens este decretul pe care el l-a semnat astăzi, într-o zi cu alte priorități, privind decorarea președintelui României, Klaus Iohannis, cu „Ordinul Republicii”. În acest caz, însă, interimatul va fi preluat de președintele Parlamentului, Andrian Candu, finului lui Vlad Plahotniuc, care nu va ezita, probabi, să-și desemneze nașul în calitate de candidat la funcția de premier. O altă evoluție posibilă ar fi refuzul repetat al lui Timofti de a-l nominaliza pe Plahotniuc, caz în care majoritatea parlamentară proaspăt constituită va iniția procedura de demitere a șefului statului, iar finalul ar fi același. 

În acest context, la Chișinău s-au desfășurat simultan două manifestații de amploare. Pe de o parte, adversarii afaceristului Vlad Plahotniuc, învinuit că a privatizat instituțiile statului, i-au cerut președintelui Nicolae Timofti să respingă orice candidatură propusă de această formațiune, chiar și cu prețul unor alegeri anticipate. În paralel, în scuarul Teatrului de Operă și Balet au fost adunați mii de oameni, în fața cărora Vlad Plahotniuc și-a făcut în premieră apariția la un miting stradal. A fost momentul în care, de fapt, a devenit cunoscut că el va fi prezentat președintelui Timofti ca viitor prim-ministru,  fapt care a și fost oficializat ceva mai târziu de Marian Lupu, în fața presei, la reședința prezidențială de la Condrița (suburbie a Chișinăului – n.red.). 

Numele premierului desemnat era așteptat ceva mai devreme, la ora 12.00, după ședința Biroului Permanent al PD. Asta însă nu s-a întâmplat, jurnaliștii care așteptau anunțul fiind încuiați în sala de așteptare de la sediul partidului, pentru a nu-i putea lua la întrebări pe liderii care au plecat în grabă de acolo imediat după încheierea ședinței. 

La puțin timp după aceasta, un purtător de cuvânt a anunțat că numele premierului care va fi propus șefului statului va fi făcut public abia după o discuție cu președintele Timofti. Tot atunci, Platforma „Demnitate și Adevăr”, recent transformată într-un partid politic care se opune instalării oligarhului Vlad Plahotniuc sau acoliților lui în postul de prim-ministru, și-a mutat o parte din susținători din Piața Marii Adunări Naționale la reședința președintelui din Chișinău, iar mai târziu a trimis o delegație la Condrița, ca să-l încurajeze pe șeful statului să reziste la presiunile PD. Organizatorii protestului împotriva lui Plahotniuc i-au îndemnat pe participanți să rămână în Piață și au chemat cetățenii să li se alătură în această seară și în zilele următoare, pentru a se opune, așa cum s-au exprimat ei, preluării totale a controlului asupra statului de către Plahotniuc.

De cealaltă parte, susținătorii PD s-au concentrat dimineața în scuarul Teatrului de Operă și Balet. Organizatorii acestei manifestații au anunțat prezența câtorva zeci de mii de oameni, care au cerut învestirea unui nou Guvern, condus de Partidul Democrat, ce ar putea asigura stabilitatea Republicii Moldova. Cea mai mare parte dintre aceștia erau locuitori din provincie, aduși la Chișinău cu autocare de lux.

 

Din diverse localități ale Republicii Moldova au venit semnale că pentru participarea la această manifestație, fiecare doritor ar fi fost plătit cu între 100 și 300 de lei moldovenești (între 4,5 și 13,5 euro – n.red.). De asemenea, a devenit cunoscut că funcționarii publici din provincie, dar și din Chișinău, au fost forțați să participe la acest miting, sub amenințarea că altfel vor fi concediați de la serviciu. Dovadă în acest sens ar putea servi o scrisoare semnată de angajații Poștii Moldovei redacției Ziarului de Gardă. La prânz, manifestanții de la Operă s-au împrăștiat. 

Manifestații similare, pro și contra, dar de o mai mică amploare s-au desfășurat la Chișinău și marți, după ce luni Marian Lupu a anunțat despre formalizarea noii majorități parlamentare. 

Altercații majore n-au fost înregistrate nici între cele două părți, nici cu poliția, dar în aceste condiții, la Chișinău se vorbește despre pericolul unor confruntări violente.