Au trecut doi ani și o lună de când am încercat să aflăm pe căi normale un răspuns firesc de la Ministerul de Externe al României la o întrebare foarte fierbinte la ora aceea: cine a dat aprobarea din partea română pentru dragarea ilegală de către Ucraina, până la adâncimi de 9 metri, a Canalului Bâstroe din Rezervația Deltei Dunării și tranzitarea acestuia de către nave de mare tonaj.

Operațiunea, efectuată în secret față de opinia publică românească, încălca numeroase tratate internaționale care țin de prezervarea Biosferei naturale Delta Dunării și atenta totodată la securitatea națională a României.

Practic, cei care au dat această aprobare - respectiv chiar responsabilii MAE - au făcut-o fără nici o acoperire legală, sfidând legislația națională și internațională. Actul în sine, ascuns ministerelor de resort din cadrul Guvernului României - respectiv al Transporturilor și Mediului - se înscrie și la posibilă culpă de trădare națională.

După doi ani de procese, în urma refuzului MAE de a răspunde la cererile noastre punctuale, în interesul opiniei publice, după ce am câștigat și la fond, unde ni s-a dat dreptate indubitabil, și după ce, sfidând libertatea presei și normele democratice, angajații MAE au contestat decizia primei instanțe, am primit o sentință definitivă și executorie: MAE e obligat să răspundă.

Cu toate acestea, dincolo de luna pe care le-am acordat-o pentru a-și putea reveni din șocul sentinței, angajații Ministerului de Externe continuă să facă pe proștii. Din păcate nu ne rămâne decât soluția executării MAE, respectiva a intrarii cu executorii judecătorești în sediul MAE și a sigila Biroul de Presă până la primirea răspunsului pe care instanța i-a obligat să ni-l dea, prin sentință definitivă.

Pe parcursul procesului, juriștii MAE au încercat să acrediteze ideea că singura aprobare care s-a dat a fost printr-o Notă Verbală, pe care nu o pot pune la dispoziția publicului, „conform uzanțelor diplomatice”. Nimic mai FALS! Cu excepția comunicațiilor clasificate, conform normelor serviciilor speciale, orice comunicare, orice act și orice corespondență purtată de un funcționar public, pe gură, pe hârtie, pe telefonul plătit de noi, prin mijloace electronice, pe whatsapp sau chiar și prin intermediul Only Fans, dacă e cazul, este PUBLICĂ.

De asemenea, ceea ce poate opinia publică nu cunoaște, și așa-numita Notă Verbală invocată este, de fapt, tot scrisă. Deci are și o semnătură pe ea.

Așteptăm să o vedem, conform hotărârii Curții de Apel București și, dacă se poate, înainte de a intra cu executorii judecătorești în sediul MAE pentru a o obține noi din biroul actualului ministru sau al direcției de specialitate.

Redăm integral hotărârea definitivă a Curții de Apel București, prin care se „obligă pârâtul să furnizeze reclamantului informațiile solicitate la punctele 1-6 din cererea din data de 3.3.2023, astfel cum a fost precizată prin cererea din data de 30.3.2023.” Mulțumim pe această cale judecătorilor care ne-au dat dreptate, Dinu Bogdan Justin de la Tribunalul București și Mirela-Monica Perjaru, Cătălin-Daniel Ion și Cristina-Maria Florescu de la Curtea de Apel București.

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2024:178.002427
Dosar nr. 13325/3/2023
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2427

Ședința publică din data de: 05.12.2024
Completul constituit din:
Președinte: Mirela-Monica Perjaru
Judecător: Cătălin-Daniel Ion
Judecător: Cristina-Maria Florescu
Grefier: Marin-Mihai Statie

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul–pârât
Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE), împotriva sentinței civile nr.
5680/07.11.2023, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de Contencios Administrativ
și Fiscal, în dosarul nr. 13325/3/2023, în contradictoriu cu intimatul–pârât Roncea Victor-
Alexandru, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21.11.2024,
fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din
prezenta decizie, iar Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru
data de 05.12.2024, când a decis următoarele:

C U R T E A,

În urma deliberării, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a II-a la data de
12.05.2023, reclamantul Roncea Victor a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor
Interne la comunicarea informațiilor de interese public solicitate prin cererile din 03.03.2023 și
30.03.2023; la plata unei penalități de întârziere în cuantum de 100 de lei pe zi de la data
hotărârii definitive și până la data punerii ei în executare, precum și la plata sumei de 1500 lei cu
titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Prin sentința nr. 5680/2023 Tribunalul București Secția a II-a a admis parte cererea de
chemare în judecată, a obligat pârâta să furnizeze reclamantului informațiile solicitate prin
cererea din data de 03.03.2023, astfel cum a fost precizată prin cererea formulată la data de
30.03.2023 și a respins în rest cererea, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 5680/2023 a formulat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor
Externe. Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă
(Cpc).

În motivarea recursului, recurentul a arătat că el a dovedit bună-credință îndeplinind
obligația de a răspunde solicitării petentului în raport cu informațiile deținute la momentul
răspunsului. Faptul că petentul nu a primit un răspuns conform așteptărilor sale nu poate fi
calificat un refuz de a răspunde. Mai arată recurentul că, consimțământul privind tranzitarea a
fost transmis Ambasadei Ucrainei la București printr-o corespondență diplomatică (notă
verbală), document care, conform uzanțelor diplomatice nu poate fi pus la dispoziția publicului.
Însă, în răspunsul MAE către petent sunt incluse informații detaliate privind conținutul
corespondenței transmise părții ucrainene, circumstanțele și motivația demersului, precum și
condițiile transmiterii acordului.

De altfel, prin comunicatul de presă din data de 13.7.2022 MAE
a precizat că nu a existat un tratat internațional semnat între România și Ucraina în scopul
tranzitării. Detaliile suplimentare solicitate de intimat privesc aspecte care rezultă deja din
răspunsul MAE sau sunt de notorietate publică sau se referă la informații care nu sunt deținute de
MAE. Condițiile în care a fost acordată permisiunea de tranzitare au fost explicitate în răspuns.
Nu a fost solicitată opinia altor instituții în mod specific pentru această măsură, întrucât decizia a
fost luată din considerente de politică externă (detaliate în răspuns – ultimul paragraf).

Mai arată MAE că există consultări între autoritățile române relevante și cele ucrainene cu
privire la un eventual impact al activităților derulate de partea ucraineană asupra apelor de
frontieră româno-ucrainene sau asupra teritoriului României. Consultarea Comisiei Dunării nu
era necesară ținând cont că brațele Bâstroe și Chilia nu se află în sfera de competență a acestei
organizații internaționale (aceasta fiind o informație ușor accesibilă prin consultarea site-ului
Comisiei). Referitor la solicitarea privind interpretarea conduitei părții ucrainene, aceasta nu
privește informații de interes public și, în orice caz, premisa întrebării este incorectă, întrucât
măsurătorile hidrologice la care se face referire au fost în fapt realizate în perioada 17 martie-8
aprilie 2023. De asemenea, arată că intimatul nu a dovedit în concret vătămarea sau lezarea
dreptului de acces la informațiile de interes public. Consideră recurentul că petitul principal al
acțiunii a rămas fără obiect.

Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul susține că recurentul este obligat să răspundă punctual întrebărilor adresate de
reclamant.

Curtea, asupra recursului, reține următoarele:

Potrivit art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă (Cpc), constituie motiv de
casare a sentinței instanței de fond încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept
material.

Prin cererea comunicată prin email la data de 03.03.2023 și înregistrată sub nr. H1/147,
reclamantul i-a solicitat pârâtului să îi furnizeze următoarele informații:

1. Să îi transmită conținutul/textul acordului excepțional dintre România și Ucraina din
iulie 2022, prin care partea română, respectiv Ministerul Afacerilor Externe și-a dat
consimțământul cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub
pavilion terț încărcate cu cereale.

2. Să menționeze, în cazul în care aceste detalii nu se află în textul acordului, care au
fost datele tehnice specifice privind tonajul acestor vase și perioada pentru care s-a
discutat conferirea acestui acord.

3. Cine a purtat aceste discuții și cine a semnat acordul de ambele părți.

4. Să precizeze dacă înainte de a se acorda acest consimțământ pârâtul s-a consultat cu
responsabilii din Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și care au fost
observațiile acestora.

5. Să îl informeze pârâtul dacă a anunțat Comisia Dunării înainte de a oferi acest acord
cât și alte organizații internaționale de mediu și în mod special Rezervația Biosferei
Delta Dunării.

6. Care au fost măsurile de observație pe care pârâtul le-a impus în cadrul discuțiilor cu
partea ucraineană privind respectarea convențiilor internaționale și a cadrului legal
bilateral existent pe această temă.

7. Cum interpretează pârâtul faptul că în ciuda cerințelor MAE din 16, respectiv 20
februarie a.c., partea ucraineană a continuat lucrările pe canalul Bâstroe și nu a permis
nici până astăzi accesul navelor românești pentru a efectua măsurătorile firești.

La data de 28.03.2023 MAE a comunicat reclamantului că nu există niciun decret sau
tratat/acord semnat privind permisiunea României pentru tranzitarea brațului Chilia și a canalului
Bâstroe de către navele sub pavilion terț încărcate cu cereale. S-a subliniat în răspuns că MAE nu
a acordat nicio permisiune părții ucrainene pentru dragare și adâncire pe brațele Chilia și
Bâstroe, ci a precizat părți ucrainene în iulie 2022 că tranzitarea, cu caracter excepțional și
limitat pe aceste canale a navelor terțe care transportă cereale ucrainene trebuie să aibă loc cu
respectarea strictă a dreptului internațional de mediu și cu precizarea clară că România își
menține în totalitate poziția privind canalul Bâstroe, ceea ce înseamnă că România nu acceptă
niciun fel de dragare de adâncire. MAE a evidențiat că eventuala blocare de către România a
tranzitului de cereale ucrainene ar fi însemnat afectarea gravă a economiei ucrainene care susține
efortul de apărare și declanșarea unei crize alimentare mondiale.

Reclamantul a revenit la data de 30.3.2023 cu un nou e-mail către MAE și a subliniat că,
în opinia sa, MAE nu a furnizat răspuns solicitărilor. A explicat reclamantul că prin acord
reclamantul înțelege orice material scris transmis părții ucrainene fizic, electronic, prin sms,
whatsapp, telegram, signal sau tiktok. Din actele dosarului nu rezultă că MAE a mai emis un
răspuns reclamantului cu privire la această cerere.

Cu titlu prealabil, apărarea MAE privind rămânerea litigiului (de fond) fără obiect nu este
întemeiată, întrucât formularea unui răspuns de către acest minister nu face ca solicitarea privind
informațiile de interes public să rămână fără obiect, ci instanța de contencios administrativ va
analiza un potențial refuz nejustificat de furnizare a informațiilor solicitate, acesta fiind obiectul
litigiului de față.

Curtea reține că, potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, prin informație de interes
public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei
autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de
exprimare a informației.

Este adevărat că prin răspunsul din data de 28.2.2023 Ministerul Afacerilor Externe
(MAE) a comunicat reclamantului că nu există niciun decret sau tratat/acord semnat privind
permisiunea României pentru tranzitarea brațului Chilia și a canalului Bâstroe de către navele
sub pavilion terț încărcate cu cereale, ceea ce s-ar traduce în faptul că răspunsul MAE s-a referit
la întrebările 1-6, întrebările având ca ipoteză existența unui acord/tratat, MAE explicând că nu
există un atare acord/tratat, ceea ce implică faptul că nici pentru întrebările 2-6 nu este
îndeplinită ipoteza avută în vedere în întrebarea 1, anume existența unui acord/tratat.
Cu toate acestea, MAE nu a furnizat răspuns reclamantului cu privire la întrebările 1-6 în
ceea ce privește noțiunea de acord explicată ulterior de reclamant ca fiind, în optica sa, „orice
material transmis părții ucrainene fizic, electronic, prin sms, whatsapp, telegram, signal sau
tiktok” (așa cum a solicitat reclamantul la data de 30.3.2023).

Prin urmare, este corectă soluția tribunalului care a obligat pârâtul să furnizeze răspuns
reclamantului pentru întrebările nr. 1-6 din cererea din data de 3.3.2023, ținând seama de
noțiunea de „acord” astfel cum a precizat-o reclamantul prin cererea din data de 30.03.2023,
respectiv prin acord reclamantul înțelegând orice material scris transmis părții ucrainene fizic,
electronic, prin sms, whatsapp, telegram, signal sau tiktok.

Pe de altă parte, se observă că în răspunsul din data de 28.3.2023 MAE a făcut vorbire
despre faptul că a precizat părții ucrainene în iulie 2022 că tranzitarea cu caracter excepțional și
limitat pe aceste canale a navelor terțe care transportă cereale ucrainene trebuie să aibă loc cu
respectarea dreptului internațional de mediu. În întâmpinarea de la judecata în primă instanță, dar
și prin cererea de recurs, MAE a prezentat mai multe detalii față de răspunsul furnizat petentului,
respectiv a făcut referire la consimțământul privind tranzitarea, ce a fost transmis Ambasadei
Ucrainei la București printr-o corespondență diplomatică (notă verbală), document care, conform
uzanțelor diplomatice nu poate fi pus la dispoziția publicului.

De asemenea, în întâmpinarea de la judecata în primă instanță MAE face referire la
comunicatul de presă din data de 13.7.2022 în care acest minister a precizat că nu a existat un
tratat internațional semnat între România și Ucraina în scopul tranzitării. Însă, respectivele
informații precizate de MAE în întâmpinare/recursul formulat (privind consimțământul privind
tranzitarea și modalitatea de transmitere a acestuia pe cale diplomatică, precum și eventuala
imposibilitate de furnizare a informațiilor sau documentelor ce fac parte din corespondența
diplomatică) nu au fost indicate și în răspunsul transmis reclamantului în data de 28.3.2023,
aspect care îndreptățește reclamantul să obțină un răspuns complet solicitării sale de informații
de interes public.

Tot în actele de procedură în instanță MAE menționează că nu a fost solicitată
opinia altor instituții în mod specific pentru această măsură, întrucât decizia a fost luată din
considerente de politică externă (detaliate în răspuns – ultimul paragraf), cu toate că acest aspect nu rezultă cu claritate din ultimul paragraf al răspunsului.

De asemenea, în actele de procedură
(recurs), MAE specifică faptul că, consultarea Comisiei Dunării nu era necesară ținând cont că
brațele Bâstroe și Chilia nu se află în sfera de competență a acestei organizații internaționale
(aceasta fiind o informație ușor accesibilă prin consultarea site-ului Comisiei). Cu toate acestea,
respectivele mențiuni din întâmpinarea din primă instanță și din recurs, deși pot constitui
veritabile răspunsuri celor 6 întrebări adresate de reclamant pârâtului și precizate la data de
30.3.2023, ele nu se reflectă ca atare și în răspunsul MAE din data de 28.3.2023, iar răspunsul
respectiv nu poate fi completat în instanță prin actele de procedură. Este adevărat că nu poate fi
omis faptul că MAE a furnizat inițial petentului datele pe care le avea la dispoziție, însă, din
actele de procedură din cursul litigiului rezultă că MAE poate furniza petentului un răspuns care
să conțină datele menționate în actele de procedură din fața instanței, inclusiv alte date, dacă
deține. Însă, aceste date/informații deținute trebuie furnizate reclamantului în adresa de răspuns
cererii acestuia, nefiind suficientă menționarea lor în actele de procedură ale instanței, chiar dacă
ele s-au comunicat reclamantului în cursul procedurii.

Referitor la solicitarea privind interpretarea conduitei părții ucrainene, anume referitor la
întrebarea nr. 7 din cererea adresată MAE anume cum interpretează pârâtul MAE faptul că în
ciuda cerințelor MAE din 16, respectiv 20 februarie a.c. [2023], partea ucraineană a continuat
lucrările pe canalul Bâstroe și nu a permis nici până astăzi accesul navelor românești pentru a
efectua măsurătorile firești, așa cum în mod corect susține MAE în recursul său, aceasta nu
privește informații de interes public, ci emiterea unor judecăți, opinii cu privire la atitudinea
părții ucrainene, aspect care excedează activității și competențelor MAE.

În concluzie, reținând incidența motivului de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cpc cu
referire la art. art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, în baza art. 496 Cpc, Curtea va admite
recursul MAE, va casa în parte sentința recurată și în rejudecare, va admite în parte cererea de
chemare în judecată și va obliga pârâtul MAE să furnizeze reclamantului informațiile solicitate la punctele 1-6 din cererea din data de 3.3.2023, astfel cum a fost precizată prin cererea din data de 30.3.2023.

Curtea va respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată în privința solicitării de
informații de la punctul 7 din cererea din data de 3.3.2023, astfel cum a fost precizată prin
cererea din data de 30.3.2023.

Curtea va menține în rest sentința recurată în privința soluției de respingere a penalităților
și despăgubirilor, soluție ce nu face obiectul recursului (nu s-a contestat în recurs de către partea
interesată).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul formulat de către recurentul–pârât Ministerul Afacerilor Externe al
României (MAE), CIF: 4266863, cu sediul în București, Aleea Modrogan nr. 14, Sector 1,
împotriva sentinței civile nr. 5680/07.11.2023, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a
de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 13325/3/2023, în contradictoriu cu
intimatul–pârât Roncea Victor-Alexandru, cu domiciliul procesual ales la sediul
redacției ActiveNews.

Casează în parte sentința recurată și în rejudecare:

Admite în parte cererea de chemare în judecată.

Obligă pârâtul să furnizeze reclamantului informațiile solicitate la punctele 1-6 din
cererea din data de 3.3.2023, astfel cum a fost precizată prin cererea din data de 30.3.2023.
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată în privința solicitării de informații
de la punctul 7 din cererea din data de 3.3.2023, astfel cum a fost precizată prin cererea din data de 30.3.2023.

Menține în rest sentința recurată.

Definitivă.

Pronunțată azi, 5.12.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa
instanței.
Președinte, Judecător, Judecător,
Mirela-Monica Perjaru Cătălin-Daniel Ion Cristina-Maria Florescu
Grefier,
Marin-Mihai Statie
Red./Tehnored. C.M.F.. - 2 ex. originale/.................................
Lucrat 2 comunicări la data de: ..............................
Semnătură olografă (grefier)
Tribunalul București-Secția a II-a C.A.F.
Judecător fond: Dinu Bogdan-Justin