După cum am menționat în ultimul meu articol despre evitarea „impertinentă” de către BioNTech a testării pentru siguranță a vaccinului său anti-Covid-19, fondatorii BioNTech, Ugur Sahin și Özlem Türeci, susțin, în cartea lor, The Vaccine că proiectul companiei cu privire la vaccinul Covid-19 a început pe 27 ianuarie 2020. Dar dovezile documentare publicate ca răspuns la o solicitare FOIA (și incluse în așa-numitele „documente Pfizer”) arată că acest lucru nu este adevărat și că, de fapt, compania începuse deja testele preclinice, adică pe animale, cu aproape două săptămâni mai devreme, pe 14 ianuarie.

Documentul R&D STUDY REPORT No. R-20-0072 este disponibil aici. Raportul este, de asemenea, menționat și discutat într-o prezentare FDA cu privire la programul de studiu preclinic, care poate fi consultat aici. Captura de ecran de mai jos arată datele studiului.

 

În carte, Sahin susține, în plus, că a devenit interesat de focarul din Wuhan abia pe 24 ianuarie, după ce a citit un articol din săptămânalul german Der Spiegel (p. 4) și/sau o trimitere către The Lancet (p. 6). Dar să ne uităm din nou la datele de mai sus. BioNTech finalizase deja primul studiu preclinic pentru vaccinul său anti-Covid-19 cu o zi înainte!

24 ianuarie 2020 a fost vineri. Din relatarea lui Sahin reiese că acesta a luat decizia de a-și lansa în weekend proiectul de vaccin împotriva Covid-19 și și-a dezvăluit planul către colaboratorii săi de la sediul BioNTech din Mainz, Germania, în următoarea luni: 27 ianuarie (cap. 2 passim și p. 42; vezi captura de ecran de mai jos).

Sahin susține (p. 33) că, la această întâlnire din 27 ianuarie, a cerut echipei BioNTech de testare pe animale să pregătească programul preclinic, care, de fapt, era deja în derulare!

Trebuie menționat faptul că 14 ianuarie 2020, data începerii primului studiu preclinic, a fost la doar două săptămâni după primul raport despre cazuri de Covid-19 în Wuhan și la doar o zi după publicarea genomului complet al SARS-CoV-2 (schițele fuseseră lansate anterior).

Primul studiu preclinic al BioNTech a fost în mod evident pregătit înainte de publicarea genomului și în așteptarea acestuia. După cum se explică în rezumatul studiului (p. 6), scopul acestuia a fost testarea ARNm BioNTech încapsulat în nanoparticule lipidice produse de firma canadiană Acuitas. Dar mARN-ul codifica aici un antigen proxy (luciferaza), nu proteina Spike a SARS-CoV-2, care avea să servească ulterior ca antigen țintă.

Studiul a analizat atât biodistribuția, cât și activarea sistemului imunitar. După cum arată documentul FDA privind programul preclinic, „Proprietățile platformei care susține BNT162b2 au fost inițial demonstrate cu antigene non-SARS-CoV-2” (2.4 PREZENTARE GENERALĂ NONCLINICĂ, p. 7).

În The Vaccine, care a fost scris împreună cu jurnalistul Joe Miller, Sahin și Türeci vorbesc despre necesitatea de a obține lipidele Acuitas, care, spun ei, erau mai potrivite pentru injectare intramusculară decât lipidele deținute de BioNTech. Dar, din nou, ei postdatează. Astfel, la p. 52, citim: „Piesa lipsă era încă Acuitas, care încă nu își dăduse acordul pentru folosirea lipidelor lor. Apoi, în dimineața zilei de luni, 3 februarie, [CEO-ul Acuitas] Tom Madden și-a oferit ajutorul.” Dar BioNTech făcea deja teste folosind lipidele Acuitas cu trei săptămâni mai devreme!

În plus, BioNTech nu putea să încapsuleze singur mARN-ul în lipide, ci, pentru aceasta, a depins de compania austriacă Polymun. După cum s-a menționat în The Vaccine (p.51), unitățile companiei Polymun se află la 8 ore de mers cu mașina față de sediul BioNTech din Mainz. În carte, Sahin și Türeci descriu că primul lot de ARNm pentru testele pentru vaccin a fost împachetat și transportat cu mașina către Polymun, în afara Vienei: „Câteva zile mai târziu, o cutie mică de polistiren care conținea fiole congelate cu vaccin a fost transportată înapoi peste graniță către BioNTech” (p. 116-117).

Dar probabil că același dus-întors a avut loc și în cazul ARNm care codifica luciferaza. Acest lucru înseamnă că, din punct de vedere practic, „Proiectul Viteza luminii” trebuie să fi început chiar mai devreme: cu cel puțin câteva zile înainte de data începerii studiului, 14 ianuarie.

De ce Sahin și Türeci au postdatat în cartea lor lansarea proiectului lor de vaccin împotriva Covid-19? Ei bine, fără îndoială, pentru că data reală de începere – și nu știm care este exact data când a început – pare să fi fost mult mai devreme. În baza considerentelor de mai sus, trebuie să fi fost la doar câteva zile după primul raport, din 31 decembrie 2019, despre cazuri de Covid-19 descoperite în Wuhan.