ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


ActiveNews continuă și în această săptămână să publice un nou episod despre Secta Bancară Asiatică, din cadrul anchetei colegului nostru, jurnalistul de investigații Cristian Botez, realizată pe baza documentărilor sale și analizele Fundației Corporate Transparency. Supozițiile sale, deși par surprinzătoare pentru un profan, au în spate date concrete pe care acesta ni le prezintă în serialul său incitant:

Am arătat, săptămâna trecută, cum 20-30 de mari companii multinaționale sunt acționare între ele unele cu altele, realizând, astfel, adevărate suveici, cunoscutele scheme financiare ilegale prin care sunt acumulați și spălați bani.

Este vorba de sume astronomice, prin care se realizează monopoluri, duopoluri sau oligopoluri, în funcție de numărul firmelor implicate, controlându-se, în acest fel, piața mondială, producția și comerțul, din cele mai diverse domenii, de la agricultură, industria îngrășămintelor chimice, industria agriculturii, până la industria farmaceutică și cea a armamentului și tot ce ține de tehnologia militară ultramodernă.

După ce, în urmă cu două episoade, am dezbătut dubioasa relație acționarială dintre coloșii băuturilor carbogazoase, Coca Cola și Pepsi Cola, care ridică serioase semne de întrebare față de cât de reală este concurența dintre cele două mari companii, vom diseca, în continuare, situația creionată în episodul anterior, privind molohul Lockheed Martin, companie americană și constructor aerospațial de prim rang, specializată în domeniul militar, al securității și al tehnologiilor avansate.

Reamintim că, pe lângă surse oficiale, precum site-urile:  https://edition.cnn.com/business, https://fintel.io/so/us, https://finance.yahoo.com, https://www.marketscreener.com, folosim și analizele Fundația Corporate Transparency.

De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a rețelelor planetare multinaționale vă recomandăm lucrarea The Book of Financials disponibilă la https://masterofchess.finance.

Dar, înainte de a trece mai departe, fac o mică precizare legată de expresiile „secta bancară asiatică - tibetană” și „marea mafie bancară mondială”, folosită în câteva rânduri, inclusiv în emisiunea „Să vorbim despre tine” de la Nașul TV, unde ne vom afla și în această seară, începând cu orele 20.00 - ACTUALIZARE: VIDEO AICI.

Desigur, orice activitate infracțională de amploare, care implică o rețea de infractori de proporții, care activează în granițele unui stat sau se desfășoară transfrontalier, poate fi subscrisă conceptului de mafie. Ce mai încolo și încoace, este chiar mafie!

Ei bine, când vorbim, însă, de posibilitatea ca această societate să fie condusă de însuși Dalai Lama, considerat, nu-i așa?, unul din cei mai mari lideri spirituali ai lumii, după cum așa este perceput de oameni de pe întreaga planetă, am considerat mai potrivit să introducem termenul de Sectă.

Depășind acest punct vom încerca să explicăm legătura celor prezentate mai sus cu cele 20-30 de companii multinaționale care și-au impus supremația în economia mondială.

Printr-o rețea uriață de firme jucătoare pe piața bursieră a lumii, prin cele două cordoane de off-shore-uri, cea din Sudul Asiei și cea din Arhipelagul Caraibian, printr-o armată 5-600 de mandatari și brokeri Secta a reușit să creeze sau să se infiltreze, după caz, în marile companii multinaționale despre care tot facem referire, cât și la conducerea acestor, în Consiliile de Administrație.

Și vom exemplifica cele spuse anterior prin modelul de acționariat al firmei americane Lockheed Martin, companie americană și constructor aerospațial de prim rang, specializată în domeniul militar, al securității și al tehnologiilor avansate.

Ițele Lockheed Martin

Compania a fost formată în martie 1995 prin fuziunea Lockheed Corporation cu Martin Marietta. De precizat că Lockheed Marin face parte din Complexul Industrial de Apărare al Statelor Unite ale Americii, alături de Boeing, Raytheon, de care vom pomeni ceva mai încolo, Northrop Grumman, Aerojet Rocketdyne și altele.

Am arătat și în ediția de săptămâna trecută, o spunem și astăzi. Acționare la aceste Companii americane de tehnologie militară, aeronave, armament nuclear și elemente auxiliare, sunt peste 30 de alte companii multinaționale și Fonduri mutuale care, la rândul lor, au fiecare în parte, ca acționare alte 10 până la 20 de alte firme derivate din firma mama, de obicei și cu numele original inclus în denumirile lor, atenție!, companii și fonduri mutual care nu doar că sunt acționare unele la altele și se întrepătrund ca întro-uriașă suveică (schema mai jos), dar sunt aceleași care sunt acționare și la alte companii uriașe din alte domenii.

Și am dat noi ca exemplu, data trecută, Coca Cola Company și Pepsi Co. Orice om normal se întreabă automat: ce are Sulla cu Prefectura? Ce are sucul cu industria de armament? Aceasta vrem și noi să aflăm!

După cum arătăm în acest amplu material jurnalistic schema grafică a acestei suveici care arată cât se poate de clar conexiunile dintre firmele acționare la Lockheed Martin, cu precizarea că toate date acestea sunt date oficiale, acestea regăsindu-se în Registrul Comerțului al SUA:

Pornind de la schema acestei suveici, lansăm o întrebare către specialiști, ceea ce am făcut prin mijloacele interne redacției noastre, dar și celor din domeniul financiar-bancar, întrebare legată de o situație ipotetică.

Dacă patru firme, patru companii, să zicem Vanguard, BlackRock, State Street Global și JP Morgan, dețin, fiecare la fiecare, câte 25 la sută din acțiuni, mai există liberă concurență sau avem de-a face cu o schema de creare a unui oligopol? Adică a unui monopol multiplu, ca să zicem așa.

Ce spunea chiar Legea română a concurenței? Că astfel de operațiuni sunt interzise! Invităm onor Consiliul Concurenței să studieze propria lege pe care se bazează instituția și să ia măsuri, având în vedere că aceste companii au contracte și desfășoară activități pe teritoriul României.

Vom explica acum cum își poate impune Secta Bancară Tibetană, prin mandate de vot, vote share, în engleză, limba internațională și în acest domeniu.

Mai întâi trebuie spus că Legislația internațională în acest domeniu spune că un acționar titular poate împuternici un alt acționar sau o instituție pentru a vota în lipsa acestuia. În cazul companiilor noastre, acționarul unei firme care are acțiuni la Lockheed Martin, acționar la o firmă din China, să zicem, dă mandat de vot, pentru tranzacții bursiere sau alegerile generale ale acționarilor Lockheed Martin, Băncii Custode, adică către HSBC, Hong Kong and Shanghai Banking Corporation, bancă controlată de facto, surpriză!, chiar de către Secta Bancară Tibetană recte, de Dalai Lama.

Acționarii oficiali ai Lockheed Martin

Dar mai întâi să continuăm cu analizarea câtorva date despre acționarii Lockheed Martin, date și cifre extrase din Registrul Comerțului American.

Lockheed Martin are, la data documentării noastre, 293.280.291 de acțiuni, care înseamnă, la cursul aproximativ la zi al acțiunilor, adică în jur de 430 de dolari per bucată, circa 126 de miliarde de dolari. Așadar, altfel spus, valoarea Lockheed Martin, acum este de 126 de miliarde de dolari americani.

Principalii acționari ai companiei militare sunt State Street Group, cu circa 38 de milioane de acțiuni, Vanguard, cu 22,5 milioane, BlackRock, 18 milioane de acțiuni, Capital World Investors, VTSMX Vanguard Stock, Morgan Stanley, Charles Schwab Investment Management Inc., Bank of America Group și altele câteva, tot așa. Iată cum arată lista oficială Top 10:

În spatele listelor de acționari se desfășoară, apoi, zeci și sute de acționari tot mai mărunți, cu număr de acțiuni, care însumate reprezintă 2%, 1%, și, apoi, puzderie cu 0 virgulă X.

De precizat că, potrivit legislației americane de profil, principalii acționari ai unei companii, cu atât mai mult cu cât deservește Apărarea Americană, nu au drept de vot în alegerile pentru desemnarea Consiliului de Administrație, care, la rândul lui numește CEO-ul companiei, adică Chief Executive Officer.

Astfel, la aceste adunării doar acționarii cu sub 1% din acțiuni au drept de vot. Aceștia, prin reprezentare directă sau prin persoane sau instituții mandatate, votează alegerea celor Șapte membri ai Consiliului de Administrație. Iar, în cadrul acestuia, se votează, ulterior, conducătorul - CEO-ul.

Ei bine, acesta fiind prezentarea, iată cum are loc infiltrarea în sistemul de vot al Lockheed Martin, și prin extrapolare în mai toate marile companii ale lumii, de către oamenii Sectei Bancare Tibetane, prin sistemul de manadare în cascadă. Pe scurt, iată cum funcționează, și atașăm și schema pentru o mai bună înțelegere:

Acționarul real, chinezo-tibetan, dă împuternicire de vot, în secret, pentru un intermediar chinez din off-shore-ul din Hong-kong, care împuternicește un intermediar din Tonga, de la US Options Brokerage și de la Fiji Stock Exchange. Care, la rândul lui, dă mandat de vot unui intermediar din off-shore-urile din Seychelles sau Mauritius. Care, și aceștia, dau mandat secret de vot unui intermediar din partea Custodian Bank din off-shore-ul din Caraibe, Saint Vincent. Santa Lucia, Antigua, Bermuda, Granada, Montserrat. Și tot așa. Cascada de mandate trece, rând pe rând, prin Insulele Canare, până când ajunge pe tărâm american, în statele Delaware sau South Dakota. Acestea dau mandat de vot secret  către Custodian Bank din Chicago, către Mercantile Exchange și New York Stock Exchange.

Lanțul, și facem referire ca schemă de vot, la toate marile companii americane, cu mandatele de vot date unor miliardari albi, (fără nicio conotație rasială nepotrivită) ca Warren Buffet, familia Rockefeller, Elon Musk și mulți mulți alții asemenea. Se ajunge, însă, să ne se mai știe cine este în spatele celor care sunt în spatele miliardarilor de fațadă. Aici apare supoziția noastră, studiind toate datele în a căror posesie am intrat, că în spatelor celor din spatele miliardarilor vizibili se află de fapt, foarte posibil, Secta Bancară Asiatică. Problema ține de acest sistem de votare a Consiliilor de Administrație care permite infiltrarea unui complex multinațional de către persoane invizibile, non-americane, în acest caz.

În episoadele viitoare vom continua dezvăluirile pe această linie, încercând să punem cap le cap toate informațiile pe care le deținem. Și, după cum am mai spus, lansăm și o idee de o însemnătate și gravitate maximă legată de o miza foarte apropiată de noi: evitarea unui război nuclear dintre NATO și Rusia, în care România ar fi strivită la mijloc. Ipoteza noastră este că de acest pericol China ar putea să nu fie deloc străină. Pentru moment, punem doar o întrebare: Cine are interesul izbucnirii unui război nuclear în inima Europei, dominată, încă, de rasa albă și civilizația iudeo-creștină?

În final, vă reamintim Lista Trustului Financiar Chinez: