Cu privire la articolul - Camelia Smicală, audiată ceasuri întregi de poliția finlandeză, acuzată pe nedrept de insuccesul politicilor „Serviciului Social” care i-a abuzat familia, declară că nu mai are nicio posibilitate de apărare. Copiii sunt de 2 luni de zile în pericol - publicat vineri, 10 ianuarie, de către ActiveNews, Ministerul Afacerilor Externe a trimis următorul drept la replică, pe care îl publicăm integral:

Situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistență consulară pe lângă serviciile locale de protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități centrale finlandeze.

Doamna Jalaskoski a beneficiat de asistența consulară constantă a misiunii diplomatice române de la Helsinki, prin prestarea cu titlu gratuit a unor servicii consulare, precum eliberarea certificatelor de naștere românești pentru cei doi copii născuți în Finlanda, prin realizarea unor intervenții la nivel diplomatic în sprijinul acesteia pe lângă MAE finlandez, administrația regională și serviciile sociale implicate, prin prezența reprezentanților ambasadei la termenele de judecată din cadrul procedurilor judiciare în care cetățeana română a fost implicată, precum și prin consilierea acesteia cu privire la demersurile întreprinse pe lângă autoritățile finlandeze.

De asemenea, în cadrul audierii doamnei Jalaskoski de către poliția din Tampere ce a avut loc vineri, 10 ianuarie, consulul Ambasadei României la Helsinki a însoțit-o pe doamna Jalaskoski, asistând la audiere, alături de avocatul acesteia. Totodată, Ambasada României la Helsinki a solicitat autorităților finlandeze responsabile informații despre situația actuală a celor doi minori, poliția finlandeză comunicând că aceștia sunt considerați dispăruți și menționând că sunt desfășurate procedurile specifice în aceste cazuri.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că cei doi copii minori sunt și cetățeni finlandezi (având dublă cetățenie) și au domiciliul legal în Finlanda, iar din perspectiva dreptului internațional prevalează cetățenia finlandeză. Astfel, deciziile autorităților finlandeze cu privire la situația celor doi copii minori și hotărârile judecătorești definitive ale instanțelor finlandeze în acest caz le sunt direct aplicabile, cetățenia română neputând îndepărta efectele acestora. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că o misiune diplomatică nu poate desfășura investigații sau anchete pe teritoriul statului acreditar, acestea fiind strict de resortul autorităților respectivului stat. Mai mult decât atât, în conformitate cu legislația europeană aplicabilă (Regulamentul CE 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000)), partea finlandeză și-a asumat jurisdicția asupra acestui caz, solicitarea de repatriere a minorilor în România, transmisă de autoritățile române prin Ambasada României la Helsinki, fiind respinsă.

Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale român a transmis, în anul 2016, o solicitare de repatriere a celor doi copii, în vederea integrării în familia biologică extinsă din România, prin încredințarea lor spre creștere și educare bunicilor materni, însă autoritățile finlandeze nu au dat curs acestei cereri, prevalându-se de competența jurisdicțională exclusivă a instanțelor finlandeze, în conformitate cu normele de drept european în materie.

Dincolo de demersurile menționate anterior, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că în cadrul discuțiilor purtate în contextul primirii de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a ambasadorului Finlandei, Marjut Akola, în luna decembrie 2019, partea română a subliniat necesitatea ca autoritățile finlandeze să manifeste deschidere spre un dialog constructiv cu privire la acest dosar și a subliniat că orice soluții în acest caz ar trebui să aibă în vedere, pe lângă legislația relevantă, specificul și diversitatea culturale, care presupun și menținerea legăturii cu mama, și în special principiul „interesului superior al copilului”.