În octombrie 2015, deputatul PNL Daniel Gheorghe depunea un proiect de lege prin care românilor din afara țării li se putea acorda mai facil cetățenia română.

Practic, actul normativ "privind acordarea cetățeniei române membrilor comunităților românești de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice", prevedea ca persoanele care nu mai au cetățenia română în urma evenimentelor geo-politice din ultimul secol să beneficieze, în regim de urgență, de acordarea acestui statut. De această lege s-ar bucura inclusiv copiii, nepoții sau strănepoții acestora. În principal, legea se adresa sutelor de mii de români din teritoriile cedate de România în urma războaielor din ultimii 150 de ani: Bucovina de Nord și Herța (Ucraina), Timoc (Serbia), Cadrilater (Bulgaria), etc.

Din păcate însă, uitând de legea 299/2007 care îl obligă să acorde sprijin românilor de pretutindeni, guvernul Dacian Cioloș a avizat negativ o astfel de propunere legislativă. Deși este premierul României și are obligația să se asigure de bunăstarea românilor, în principal, Dacian Cioloș a invocat un motiv aproape de necrezut: proiectul de lege "discriminează pozitiv" românii. Cu alte cuvinte, îi favorizează: " ”etnicii români ar beneficia de regim preferențial pentru obținerea cetățeniei române ar echivala cu reglementarea unei proceduri discriminatorii în funcție de originea etnică". 

Mai mult, proiectul de lege a fost respins chiar de Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, cât și de Comisia entru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În aceste condiții, proiectul a fost respins la Senat, dar urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, cameră decizională.

Ziaristul Răzvan Zamfir scrie într-un comentariu că "Puterea, în toate formele sale politice succesive, s-a preocupat exclusiv de exploatarea potențialului electoral al basarabenilor – pentru a căror dobândire/redobândire a cetățeniei s-a legiferat cu celeritate – și de menținerea fluxului financiar dinspre comunitățile românești din Spania sau Italia. Mai simplu fie spus, în ceea ce privește românii din afara României, Guvernul a acționat în termeni de bani și voturi, nu de reparații istorice. În plin război civil ucrainean, Guvernul nostru n-a propus nicio soluție pentru românii din Ținutul sau Herța sau Bucovina de Nord, acolo unde comunitatea etnicilor români e victima unei agresive politici de deznaționalizare duse de Kiev în ultimele decenii. Nici pentru ”vlahii” de pe Valea Timocului nu a putut face Guvernul Romaniei mai mult decât o serie de vizite de curtoazie, în condițiile în care Serbia – deși co-semnatară a unui acord privind drepturile minorităților – supune comunitatea etnicilor români la presiuni politice și sociale în fața cărora statul român nu ar fi trebuit să rămână mut"