Kiev-ul dă înapoi! Negocieri între Guvernele României și Ucrainei pe tema educației în limba maternă pentru minoritatea românească
Ca urmare a reacțiilor vehemente din țări precum Ungaria sau România după adoptarea noii legi a educației din Ucraina, autoritățile de la Kiev sunt dispuse la negocieri pe tema educației în limba maternă pentru minoritățile naționale.
Astfel, reprezentanții Ucrainei și cei ai României au inițiat un dialog pe această temă, iar reprezentanții Kiev-ului au propus ca să se studieze 80 la sută în limba română la clasele 1-4, un procent de 65-75 la sută la clasele 5-6, 50-70 la sută la clasele 7-9 și la clasele 10-12 un procent de 20-30 la sută, anunță Ministrul Educației de la București, Liviu Pop.
„Partea ucraineană a propus să se studieze 80 la sută în limba română la clasele 1-4, un procent de 65-75 la sută la clasele 5-6, 50-70 la sută la clasele 7-9 și la clasele 10-12 un procent de 20-30 la sută. Partea română a propus procente mai mari și în acest moment există o negociere între cele două părți", a declarat, joi, ministrul Educației Naționale.
Liviu Pop a precizat că, în cadrul întrevederii cu ministrul Educației și Științei din Ucraina, Lilia Grinevici a cerut explicații cu privire la modul în care autoritățile ucrainene văd implementarea legii fără a afecta implicit învățământul în limba maternă - română, arătându-și dezamăgirea că dialogul și consultările cu reprezentanții minorității române din Ucraina nu s-au concretizat în prevederi care să asigure un învățământ de calitate în limba maternă.
„Românii din Ucraina au adresat numeroase petiții autorităților de la Kiev și au solicitat, de asemenea, autorităților române soluții care să prevină procesul de pierdere identitară. Asociații ale românilor din Ucraina au transmis memorii și scrisori deschise instituțiilor românești (Președinție, Guvern, Parlament) și internaționale (Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale), solicitând ajutorul în problema îngrădirii dreptului minorității românești de a studia în limba maternă", a mai spus Pop.
După promulgarea legii educației de către președintele Poroșenko, Ungaria a amenințat că va bloca accesul Ucrainei în Uniunea Europeană, iar Ministerul de Externe român a cerut și el ca Kiev-ul să adopte toate măsurile necesare ca etnicii români să poată studia în limba maternă. Ambasadorul Ucrainean la București s-a întâlnit cu o delegație a parlamentarilor români, iar în cele din urmă, Ministrul de Externe de al Kiev a anunțat că țara sa e dispusă la negocieri.
Pe același subiect

Moș Crӑciun la Parohia Ortodoxӑ Românӑ din Schiedam, Olanda

3 mai 1997: 23 ani de la una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României: Tratatul cu Ucraina. Cum au fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui Silviu Brucan

Biserica din lemn a Parohiei Ortodoxe de limbă română din Praga a fost afectată miercuri de un puternic incendiu. Apel la strângere de fonduri pentru reînnoirea colecției obiectelor de cult

Când visul american se transformă în coșmar: povestea neștiută a Sabinei Petrescu, finalista Miss România 1990 implicată fără voia ei, într-unul dintre cele mai celebre cazuri de crimă din ultimii 25 de ani

După ce sute de români au blocați 48 de ore la granița dintre Marea Britanie și Franța, autoritățile franceze au deblocat circulația pe 23 decembrie la miezul nopții. Intrarea e condiționată de un test COVID negativ, făcut în ultimele 72 de ore

Ziua Familiei Numeroase – sӑrbӑtoritӑ, pentru prima datӑ în diasporӑ, de parohia ortodoxӑ românӑ „Sf. Grigorie Teologul” din Schiedam, Olanda
Recomandările noastre

INTERVIU Dr. Virgiliu Gheorghe: „Un sistem imunitar puternic este cea mai bună soluție pentru a face față virusului. Să nu fim pesimiști!” „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de COVID-19.” (III)

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)