ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH) este singura instituție publică aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. 

România Liberă scria marți despre faptul că directorul adjunct al IEH, Nicolae Brînzea(FOTO), ar încerca să preia instituția, mizând pe faptul că are o situație materială de invidiat, dar și de apartenența la Masonerie, deși această calitate intră în contradicție cu cea preot, conform deciziilor Bisericii Ortodoxe Române.

După repunerea în funcția de director general a domnului Eugen Popescu, în iunie 2018, directorul general adjunct Nicolae Brînzea, care timp de doi ani a condus singur Institutul, a încercat în mod constant să-l elimine pe directorul general, refuzând să-i predea documentele specifice actului managerial, și blocându-i sistematic accesul la acestea. 

În toată această perioadă, activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă puternic conflictuală, greu de imaginat, inițiată permanent de Nicolae Brînzea care, împreună cu acoliții săi l-au atacat în multiple moduri pe directorul general, îndemnându-i pe salariații instituției, la nerespectarea deciziilor directorului general. Climatul instituțional a fost puternic conflictual, orice încercare a directorului general de aplanare a conflictelor fiind zădărnicită de către Nicolae Brînzea.

Urmare a multiplelor nereguli constatate de către directorul general, precum și a unor prejudicii aduse Institutului de către Nicolae Brînzea, au fost inițiate acțiuni în justiție, în contradictoriu cu acesta, precum și cu alți salariați, dar și cu o avocată, cu care Nicolae Brînzea încheiase contract de asistență juridică, fără respectarea legii. 

La începutul lunii martie, pe fondul unor problem de sănătate, directorul general a fost nevoit să intre în concediu medical, motiv pentru care a delegate atribuțiile, potrivit legii, către o persoană din cadrul instituției, care dispunea de competențele necesare îndeplinirii atribuțiilor delegate. Ulterior plecării directorului general, ministrul Intotero, ignorând decizia directorului general, a dispus prin ordin ca atribuțiile directorului general să fie delegate directorului general adjunct Nicolae Brînzea, deși cunoștea situația puternic conflictuală provocată de către acesta, și faptul că, timp de doi ani, directorul adjunct transformase Institutul, în propria moșie. 

În acest context urmează ca Nicolae Brînzea, care deși are interese contrare, să reprezinte IEH în procesele în care se judecă în contradictoriu cu Institutul. 
Imediat ce i-au fost delegate atribuțiile altuia, prima măsură pe care a luat-o a fost aceea de a da afară consilierul juridic care avea delegații din partea directorului general, în dosarele aflate pe rolul instanțelor, pentru a asigura reprezentarea și a face apărarea drepturilor legitime ale Institutului. 

Un prim litigiu al IEH este legat de stabilirea, în disprețul legii, chiar de către directorul adjunct Nicolae Brînzea, a unui salariu pentru sine, de peste 17.000 lei, în condițiile în care maximum prevăzut de lege este de 10.880 lei. La judecata pe fond, IEH a câștigat, iar acum procesul se află în apel. 

Al doilea litigiu care îl are ca parte pe Nicolae Brînzea are ca obiect tot stabilirea drepturilor salariale, Nicolae Brînzea contestând decizia directorului general prin care I se stabilea salariul prevăzut de lege, acesta fiind suspendat de către instanța de judecată, până la soluționarea primului proces, cel menționat anterior. 

Al treilea litigiu care îl are ca protagonist tot pe Nicolae Brînzea îl reprezintă contestația formulată de către acesta împotriva sancțiunii disciplinare cu avertisment scris, aplicată de către directorul general, ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare de către Nicolae Brînzea.

Al patrulea proces tot cu Nicolae Brînzea parte, se referă la solicitarea de către acesta a constatării de către instanță, a nulității contractului individual de muncă al directorului general, deși acesta a mai făcut în anii trecuți obiectul verificării legalității, de către instanța de judecată. 

Celelalte cinci litigii se referă la diverse acțiuni în care protagoniști sunt acoliții lui Nicolae Brînzea care se judecă în contradictoriu cu IEH. 

În încercarea disperată a lui Nicolae Brînzea de a pune mâna pe dosarele IEH aflate pe rolul instanțelor de judecată, s-a încercat, prin intimidare, deposedarea consilierului juridic, de dosarele menționate, de către complicii lui Nicolae Brînzea. Întrucât consilierul juridic este o persoană cu vastă experiență în gestionarea situațiilor de conflict, acesta s-a opus categoric, solicitând imperativ ca preluarea acestor dosare să se realizeze potrivit legii.  

În condițiile în care a dat afară consilierul juridic, în baza unui ordin de delagare a unor atribuții, de către o terță persoană (care avea competența doar de numire a directorului general și nu de delegare a atribuțiilor acestuia), se pun următoarele întrebări legitime:      

Care va fi soarta acestor procese? Cine va asigura, în mod obiectiv, interesele IEH, apărând cu bună-credință aceste interese și banul public, în condițiile în care Nicolae Brînzea și-a acordat singur, din banul public, un salariu cu mult peste cel prevăzut de legea salarizării personalului plătit din fonduri publice? Ce se întâmplă cu decizia directorului general prin care acesta și-a delegat atribuțiile, inclusive calitatea de ordonator terțiar de credite, conform legii? Cine răspunde pentru îndeplinirea actelor delegate prin Ordinul unei terțe persoane, cunoscut fiind faptul că, cel care își deleagă atribuțiile, răspunde pentru actele și faptele celui căruia i le-a delegat? Doamna ministru poate delega doar atribuțiile domniei sale, în cazul de față, atribuțiile directorului general al IEH neputând fi, în același timp, atribuțiile domniei sale. 

După ce a scos din decor consilierul juridic, persoana care-l încurca cel mai tare, Nicolae Brînzea a solicitat tuturor angajaților detașați, interogatorii scrise, pe care, pentru a induce în eroare și a masca natura documentului solicitat, l-a intitulat ”raport de activitate” (a se vedea documentul anexat). Aceste interogatorii, în mod discriminatoriu, au fost solicitate doar angajaților detașați, adică persoanelor care, de la revenirea directorului general, sesizaseră multiplele nereguli ale lui Nicolae Brînzea, inclusive la Curtea de Conturi, precum și cazurile de hărțuire, denigrare personală și profesională și amenințare la care fuseseră supuse din iunie 2018 și până în prezent. Aceste interogatorii nu au fost solicitate complicilor lui Nicolae Brînzea la comiterea neregulilor aduse la cunoștința autorităților competente. 

Pentru toate faptele semnalate, așteptăm un răspuns prompt din partea autorităților statului, din partea ministrului Intotero, singurul în măsură să dispună măsuri pentru instaurarea legalității în cadrul IEH. 

 Vom reveni cu alte nereguli comise de către Nicolae Brânzea, parte dintre acestea cunoscute, însă ținute sub preș de către autorități.