O româncă ce a locuit un an și jumătate în Canada a povestit pe blogul său de ce a ales să revină în țară.

Claudia, o tânără gorjeancă, a vorbit pe blogul personal despre motivele care au făcut-o să plece din Canada.

"Fie însă și două vorbe despre plecarea din Canada. Țara asta nu mi se potrivește, nu e vina ei, nu am nimic să-i reproșez, nici osanale să-i ridic. Nu am venit în ea dorind-o, nu m-a impresionat motorașul ei de făurit vieți mai bune pe bandă. Poate sunt prea de la țară eu, prea de la firul ierbii, prea pretențioasă în simplitatea mulțumirilor mele", a scris ea.

"E ca atunci când am pășit într-un magazin scump din care-mi permiteam să cumpăr absolut orice și, deși erau multe lucruri frumoase, niciunul nu-mi era de trebuință, niciunul nu era al meu, erau doar niște lucruri. Atunci mi-am dat seama că în toți anii în care m-am simțit săracă am greșit enorm: nu eram săracă pentru că mă uitam într-o vitrină și treceam mai departe! Sărac ești când cumpără portofelul în locul tău și nu sufletul, sărac ești când nu-ți permiți să simți sau ești prea ocupat să o faci. Miliardar de ești și toată ziua alergi să slujești banului, tot sărac ești…

Să rămân în Canada ar însemna să aleg o viață cu mai puține griji, să trăiesc ce-mi cumpără cardul de credit, să trăiesc în limita unor simțiri modeste, vandabile. Să mă întorc la pământul care nici nu va știi că m-am întors, dar care-mi urcă vibrație după vibrație în pasul apăsat – iată plata pe care sunt dispusă cu tot sufletul să o fac.", scrie Claudia.

Tânăra a descris viața din Canada despre care spune că este o "viață de pion într-o bulă".

"Acum câteva zile am fost să vedem artificii în cadrul unui festival care cu asta se ocupă: competiție de artificii. Distracția tipică în Montreal e festivalul – sunt peste o sută pe an, multe dintre ele se termină cu focuri grandioase astfel că nu e de mirare că e și un festival dedicat. Lume ca la balamuc, pe străzi (închise temporar), pe podul suspendat (închis temporar), pe sub pod, pe insula unde aveau loc lansările (bilet începând de la 67$ fără taxe cu o mașină parcată pentru 22$). La festival nu te prezinți oricum: cu scăunelul pliant, lada cu băuturi… și restul familiei.

În condițiile în care era sâmbătă seara (deci weekend, timp liber…) și artificii sunt de n-șpe ori pe an, lumea asta adunată ca la balamuc mi-a descris perfect ce fel de viață duce majoritatea – viață de pion într-o bulă: acum muncim, acum ne bucurăm, aplaudăm sau ne văităm, ne dăm mai încolo sau mai încoace, într-un perpetuu crez că totul e minunat, rezolvabil, iar relaxarea asta enervant de superficială vine din educație și mimare, nu din alegere sau realitate. Și bula e al naibii de solidă pentru că sunt milioane de oameni care-și doresc tipul ăsta previzibil de viață", a notat ea.

În final, ea afirmă că "trebuie să ne ascultăm unii pe alții și să dăm informației utile o șansă de a se transforma în lucruri bune pentru români și implicit, România".

"M-am întors pentru familie, prieteni, Carpați, sine. Ordinea nu e relevantă. Apoi pentru luptă. Aici pot face ceva, prezența mea contează (fie și prin gradul de civilizație pe care îl cresc continuu). Adevărul despre mine e că sunt fiica acestui pământ", a conchis Claudia.