ACTUALIZARE 15:30 Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a spus că România nu poate accepta legea educației care interzice etnicilor români să învețe în limba maternă.
 
Acesta a spus că relațiile cu țara vecină vor depinde de soarta comunității românești din teritoriile istorice.

„A fost o ședință comună extrem de importantă din punctul meu de vedere, în care am adoptat o declarație comună adresată autorităților din Ucraina generată de modificarea în Rada Supremă a Ucrainei a legii educației, prin care, practic, se interzice dreptul minorităților naționale, și noi ne referim aici la dreptul comunității românești autohtone din Ucraina, de a învăța în limba maternă. Nu putem să fim de acord cu aceste prevederi, este un pas înapoi, după părerea mea, al Ucrainei în traseul european.
 
Regulile de conviețuire, regulile de standarde europene de protecție pentru minoritățile naționale care sunt respectate în România trebuie să fie respectate și în Ucraina. Am aprobat de asemenea o delegație formată din 19 membri care să meargă în Ucraina și să discute cu autoritățile competente de acolo cu speranța că președintele Ucrainei va fi convins să nu promulge acest proiect de lege, să-l retrimită spre reexaminare, pentru că relațiile dintre România și Ucraina depind foarte mult de ceea ce se întâmplă acolo cu comunitatea românească autohtonă din Ucraina și să sperăm că demersul nostru va fi luat în seamă și va avea și efecte pozitive", a susținut Dragnea la Palatul Parlamentului.
 
Dragnea vrea o dezbatere la Consiliul Europei și la OSCE pe această temă.
 
Senatorul liberal, Alina Gorghiu, a declarat că statul român trebuie să-și asume finanțarea educației în limba română pentru etnicii din Ucraina.
 
„România poate să își asume finanțarea învățării limbii române prin plata profesorilor, a manualelor, a costurilor legate de chirii, dar este nevoie de un acord precum cel de care vorbesc pentru a putea fi puse la dispoziție săli de clasă în școlile existente. Aceasta poate fi una din soluțiile care să funcționeze cel puțin pe termen scurt, până când Ucraina își va modifica legislația în domeniu", a declarat Gorghiu în plenul Parlamentului.

Fosta președintă a PNL a declarat că România poate înțelege măsurile Ucrainei față de Rusia, dar nu cu orice preț.
 
„Suntem în măsură să înțelegem, până la un punct, temerile pe care autoritățile din țara vecină le au față de Rusia după ce acea țară a anexat Crimeea și a determinat o agresiune militară în Ucraina. Dar limitarea drepturilor minorităților nu este o soluție pentru a răspunde acelor provocări", a adăugat Gorghiu.

Potrivit acesteia, românii din Ucraina sunt „o minoritate loială" statului ucrainean.

„Să nu uite nimeni: românii din Ucraina sunt o minoritate loială statului ucrainean, au luptat, au fost răniți și au murit în războiul din estul Ucrainei, apărând statul al căror cetățeni sunt. PNL crede că soluțiile sunt cele care au dat deja rezultate în privința tuturor popoarelor și țărilor din Europa: consolidarea democratică, statul de drept, economia de piață, relațiile bune cu țările vecine, tratarea partenerilor cu fair play. România are o datorie și o obligație față de toți etnicii români de pretutindeni. Nu avem voie să dezamăgim, să îi ignorăm! Trebuie să-i tratăm cu demnitate!", a conchis senatorul.


ACTUALIZARE 14:59 Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, și-a luat angajamentul, într-o întrevedere cu omologul român, Teodor Meleșcanu, că implementarea controversatei legi a Educației se va face cu consultarea comunității românești din Ucraina și a autorităților române, astfel încât nivelul și calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme.

Potrivit unui comunicat al MAE remis Agerpres, Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a avut o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, marți, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU, oficialul român exprimându-și îngrijorarea pentru situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina. „Ministrul român și-a exprimat îngrijorarea pentru situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor și standardelor internaționale în materie și a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității românești din Ucraina și a autorităților române, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se precizează în comunicatul MAE.

ACTUALIZARE 20.09/12:43 Senatul și Camera Deputaților, reunite astăzi, în ședință comună, au adoptat o declarație a Parlamentului României referitoare la noua lege a educației din Ucraina prin care se limitează dreptul minorităților de a studia în limba maternă. În textul declarației Parlamentului se cere, printre altele, soluționarea cât mai grabnică a actualei situații.Tot în ședința de miercuri s-a aprobat o delegație de parlamentari care să plece în Ucraina „în speranța că îl va putea convinge pe președintele Ucrainei să nu promulge" noua lege a Educației.

Potrivit declarației adoptate, Parlamentul urmărește „cu îngrijorare și maximă atenție” evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a legii Educației, care „limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România”.

„Parlamentul adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte”, se arată în document.
 
De asemenea, Parlamentul amintește părții ucrainene că fără respectarea drepturilor minorităților naționale, în special a celei românești, „fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene”.
 
Textul declarației:

Pornind de la afirmarea voinței comune de dezvoltare a relațiilor de prietenie și cooperare dintre România ș1 Ucraina, astfel cum au fast stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire Ia relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România ș1 Ucraina, precum și alte acorduri bilaterale în vigoare;

Evidențiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de Ia stabilirea relațiilor diplomatice și deschiderea reciprocă de a menține aceste relații, în continuare, pe un curs ascendent;

Subliniind sprijinul ferm și constant al României, în cadrul organizațiilor internaționale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană (UE) și respectarea suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei;

Reamintind faptul că România a fast primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de Asociere Uniunea Europeană - Ucraina;

Luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, precum și în apărarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor din cele două țări, în special cele ale comunității românești din Ucraina și respectiv cele ale minorității ucrainene din România;

Subliniind că minoritățile naționale constituie o parte integrantă a societății din statul în care trăiesc și considerând că numai împreună, cetățenii acestor state pot construi și consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetățenilor,

Parlamentul României

Urmărește cu îngrijorare și maximă atenție evoluțiile generate de recentă adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii Educației 3419-D, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România;

Adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte.

Atrage aternția că protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene.

Solicită și își exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care sä respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției cadru privind protecția minorităților naționale, cu asistența Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanții autorizați ai minorităților naționale în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună și necesară;

Susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii Educației, pentru reexaminare;

Solicită Președintelui și Guvernului României să acționeze ferm în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității Iingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina;

Hotărăște formarea unei delegații din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina, pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competențe, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației menționate;

Parlamentul României reiterează susținerea pentru parcursul european al Ucrainei și își exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.”


 ACTUALIZARE 19.09/ 14:47 Președintele Radei Supreme a Ucrainei a semnat marți controversatul proiect de lege „Despre Învățământ”, care limitează dreptul minorităților naționale de a studia în limba maternă. 

Potrivit BucPress, semanrea semnarea proiectului de lege, votat de Rada Supremă la 5 septembrie, a avut loc în cadrul unui briefing la Kiev. Legea urmează să fie promulgată de președintele Ucrainei. Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat președintelui Petro Poroșenko să blocheze prin veto această lege, considerând-o una care determină asimilarea lingvistică a minorităților naționale. De asemenea, într- o scrisoare deschisă, românii din Ucraina s-au adresat și președintelui României Klaus Iohannis, notează ziarul românilor din Bucovina, care adaugă:  Din păcate, reacția președinției române se lasă așteptată.
Știrea inițială

Au rămas cam cincizeci de români în țara asta. Printre ei, un sugar și patru preșcolari, un nonagenar și vreo doi infiltrați. Ca la orice miting.

E sâmbătă după concedii, dar soarele încă mai are putere. Bate, la grămadă, în creștetele celor care protestează în fața Ambasadei Ucrainei, în steagurile tricolore fluturate-n aer, în beretele jandarmilor postați de jur împrejurul protestatarilor.

Din când în când, mulțimea adunată se taie pe din două, ca să facă loc bicicliștilor ce trec pe pista amplasată în mijlocul trotuarului de pe bulevardul Aviatorilor. Vâj-vâj, e week-end, e toamnă de miere, drapelele flutură-n aer ca niște aripi obosite. 

Bătrânul îmbrăcat în negru a venit azi la București tocmai dintr-un sat din ținutul Herța. Nu vrea să se afle de unde-i și nici cum îl cheamă. Pentru că acolo unde se va întoarce, în Ucraina adică, românii nu-s de capul lor. Iar el are 90 de ani și e singur. Acum două săptămâni și-a îngropat nevasta. Azi e în fața Ambasadei Ucrainei, pentru ca limba română să nu dispară din școlile în care încă mai învață copiii din Herța. Copiii români, copii care vorbesc aceeași limbă ca și noi, „din mamă-n fiu”, cum spune bătrânul. 

 
Ȋn ținutul Herței, 93% din populație e de etnie română și toate satele din ținut sunt românești. La 5 septembrie, Parlamentul din Ucraina a modificat legea învățământului, astfel încât minoritățile naționale să nu mai poată studia în limba maternă. Acum, singura șansă care le-a rămas românilor condamnați să trăiască în Ucraina e ca președintele Petro Poroșenko să nu promulge această lege. Să respecte drepturile minorităților și prevederile din Tratatul cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997.
 
Față de încălcarea drepturilor minorităților din Ucraina, Guvernul de la Budapesta a luat atitudine, iar Igor Dodon a făcut apel către autoritățile de la Kiev să-și reconsidere noile politici la adresa minorităților etnoculturale. 

La București e liniște. Ministerul Afacerilor Externe „a luat notă cu îngrijorare”, iar ministrul Românilor de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, „și-a exprimat nemulțumirea față de noul text legislativ adoptat de forul parlamentar ucrainean, subliniind că, în versiunea finală, acesta aduce atingere dreptului comunității etnice române din Ucraina de a învăța în limba maternă.”  

În Ucraina trăiesc 400.000 de români. Nu sunt ei un argument destul de puternic pentru ca autoritățile de la noi să solicite ferm Ucrainei respectarea drepturilor românilor? „Ar fi trebuit la nivel de ministru să avem reprezentare și să cerem nepromulgarea acestei legi. N-am văzut acest lucru în spațiul public. Autoritățile române nu reacționează din cauza neștiinței, a lașității, nu-mi dau seama... Dar, dacă noi plătim taxe către statul român, statul român trebuie să apere fiecare etnic, atât din România, cât și din jurul granițelor. Oamenii aceia au fost dintotdeauna acolo și nu-i putem abandona”, spune George Simion, liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012, mișcare ce militează pentru unirea Republicii Moldova cu România.

 
„Pentru Eminescu!” s-a scandat azi, la mitingul din fața Ambasadei Ucrainei. Eminescu a învățat într-o școală din Cernăuți, nu pe bancnota de 1 milion. A studiat, devenind poetul limbii române și apărătorul valorilor naționale, într-un oraș în care copiii români nu vor mai putea să învețe alfabetul latin.

Am fost la Cernăuți în 1994. Atunci și acolo am văzut cum arată limba română scrisă în alfabet chirilic.  

 

Atunci și acolo, am văzut cum plânge un român când primește în dar tricolorul și-am auzit zgmotul tragerilor pe care ucrainienii le făceau în fiecare duminică dimineața în poligonul de lângă Valea Cosminului, pentru a acoperi slujba oficiată în biserica din satul românilor.

Acolo, în zona Cernăuțiului, am întâlnit cei mai curați români. Unul singur dintre ei a mai avut, la 90 de ani, speranța și puterea ca să ajungă azi în București. Ceilalți români?

Sâmbătă dimineața, oamenii își fac târguielile prin supermarket-uri. Alții se odihnesc. La palatul lui Becali, aflat la câțiva metri de ambasada Ucrainei, era coadă la poartă, de necăjiți care pândeau o pomană. Până și-n Piața Victoriei, aia unde tefeliștii rezistă precum coafura, era pustiu... Țara-i ocupată.