ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Legea acordării cetățeniei române s-a modificat. Astfel noua ordonanță de urgență a Guvernului permite simplificarea procedurii de dobândire a cetățeniei române de către sportivi, dar și de către membrii diasporei, informează cotidianul Puterea.

Marea noutate constă în faptul că acum pot deveni cetățeni ai țării și etnicii români din afara granițelor, care trăiesc în alte ţări în afară de Republica Moldova şi nu au avut niciodată, nici ei, nici părinţii şi bunicii lor cetăţenia.

Această prevedere este de mare folos pentru românii din Serbia, din Valea Timocului, pe care autoritățile de la Belgrad i-au împărțit în două: "vlahi" și români. Aceeași situație o regăsim și în Ucraina, acolo unde există etnia "moldovenească" și cea "română".

"Trebuie spus că procedura prevăzută de articolul 8 din lege, referitoare la persoanele care nu au avut niciodată cetăţenie română, are condiţiile cele mai severe dintre toate tipurile de acordare a cetăţeniei”, ne-a declarat în exclusivitate Andrei Tinu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC). Acesta ne-a explicat că un străin, ca să poată deveni cetăţean al României, trebuie să fi avut domiciliul legal în ţara noastră timp de opt ani sau să fie căsătorit de cel puţin cinci ani cu o persoană de cetăţenie română, dar şi alte condiţii, cum ar fi veniturile. „Articolul 8, după modificare, va permite acordarea cetăţeniei acelor persoane sau cetăţeni străini care chiar dacă nu respectă toate aceste prevederi, au contribuit prin activitatea lor la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. În plus, nu sunt obligaţi să îşi stabilească domiciliul în România. Ordonanţa de Urgenţă va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial”, a declarat Andrei Tinu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC).

Andrei Tinu a mai spus că doar 200-300 de români din diaspora renunță, anual, la cetățenia română.

"Românii din Diaspora nu au depus cerere de renunţare la cetăţenie decât în procent foarte mic faţă de totalul care este estimat la peste trei milioane. Majoritatea lor covârşitoare păstrează legătura cu ţara şi, doar dacă sunt obligaţi, solicită renunţarea la cetăţenia română, atunci când aplică pentru rezidenţa în alte state care nu acceptă dubla cetăţenie. Este cazul celor care aleg să devină cetăţeni ai Austriei sau ai ţărilor nordice”, ne-a spus Andrei Tinu.