Un apel remarcabil este lansat zilele acestea către guvernanți de omul de afaceri timișorean Marius Cristescu- dați o lege prin care cei de origine română să poată munci în România!

Semnalul său se referă la românii din Serbia, Ucraina și Republica Moldova care se ciocnesc de formalități mult prea complicate pentru obținerea acordului de muncă în țară. Într-un interviu acordat pentru Cotidianul.ro, afaceristul timișorean punctează fără drept de apel: "Ar trebui schimbată legislația muncii, în sensul că orice om care este de origine română să poată munci în România. Faptul că ei știu românește este un mare avantaj și pentru noi și pentru ei. Guvernul ar putea da o lege prin care cei de etnie română să aibă dreptul de muncă în România…Eu consider că românii de peste tot trebuie să aibă aceleași drepturi ca și noi, cei care trăim în România. Garantat românii din Serbia ar veni în România, pentru că salariile la noi sunt duble față de Serbia. Ar veni și ar munci în România, iar în weekend s-ar duce acasă, că sunt aproape, la maximum 100 de km. Dar permisele de muncă sunt greu de obținut."

Apelul omului de afaceri timișorean vine pe fondul discuțiilor tot mai aprinse despre forța de muncă disponibilă în România, însă scot indirect în evidență și o dezbatere mai veche, privitoare la greutatea cu care românii din jurul granițelor pot dobândi cetățenia română.

Primite la început cu bucurie, ultimele modificările aduse la Legea Cetățeniei au atras în scurt timp un val de nemulțumire printre românii din țările vecine. Cei din Serbia, de exemplu, atrăgeau atenția că articolul 8 indice 1, introdus în Legea Cetățeniei, potrivit căruia toți cei care dovedesc faptul că au contribuit la promovarea culturii și identității românești pot dobândi cetățenia română, este unul mai degrabă restrictiv. Iar asta pentru că instrucțiunile MAE invocă publicarea de cărți și articole, activitate științifică și culturală susținută sau școlarizare în România, lucruri deloc comune pentru cei mai mulți dintre românii de rând de acolo.

Acordarea dificilă a cetățeniei române se ciocnește, mai ales în Serbia, de exemplul maghiar de acordare a cetățeniei. În Voivodina, unde trăiesc deopotrivă maghiari și români, cererile de dobândire a cetățeniei ungare se rezolvă pe bandă rulantă datorită legislației permisive , în timp ce fenomenul similar declanșat de băștinașii români e ca și împotmolit din cauza legislației noastre.

Că omul de afaceri timișorean are dreptate, îmi confirmă câteva exemple implacabile. Printre ele, unul la care țin foarte mult. Ce-i drept, uica Vinca din Uzdin e căsătorit în România și are cetățenie. Are doi băieți de toată fala cu olteanca lui, déjà speranțe mari ale handbalului juvenil timișorean. Îmi povestește multe…Cum a devenit echipa din satul lor românesc pe vremuri campioană a Iugoslaviei la tenis de masă iar apoi campioană europeană… Cum a jucat handbal și ar vrea să îi vadă pe Bogdan și Vlad jucând în handbalul mare românesc… Sau cum dă fuga la fiecare sfârșit de săptămână și în zilele de concediu la Uzdin, să ajute la munca pământului familiei…

Se aude? Ar trebui nu numai să se audă, stimați guvernanți. Ar trebui să vă trezească și să vă pună pe treabă!