ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În disputa pe tema reformării planului-cadru pentru învățământul gimnazial s-au auzit foarte multe opinii, însă mai deloc nu s-a făcut apel la lege.

Avocatul Corina Săcrieru oferă o perspectivă juridică asupra propunerilor de modificare a planului-cadru. Într-un articol postat pe siteul de specialitate avocatura.com, avocatul Corina Săcrieru arată de unde trebuie pornit în orice demers legat de educație.

"Premisa de la care pornim este aceea că există un ideal educațional al școlii românești pe care Legea îl definește în cuprinsul articolului 2, prin raportare la dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, la formarea unei personalității autonome și la asumarea unui sistem de valori necesare, printre altele, pentru împlinirea și dezvoltarea personală. Acesta fiind punctul de pornire al analizei de față, se constată că în mod obligatoriu prin prevederea articolului 3 din Lege, învățământul românesc este guvernat de 21 de principii", scrie ea.

Corina Săcrieru afirmă clar că "validitatea uneia sau alteia dintre variante este determinată de măsura în care acestea respectă principiile obligatorii care guvernează învățământul românesc, astfel cum sunt ele enunțate în cuprinsul articolului 3 din Lege". Conform aceleiași legi a educației, "autoritatea competentă în domeniu este Institutul de Științe ale Educației, profesioniștii acestei autorități publice fiind singurii experți abilitați prin Lege, alături de specialiștii în Științe ale Educației din cadrul Universității, să realizeze curriculum școlar".

În ceea ce privește propunerile de modificare a disciplinelor legate de identitatea românească, aceste trebuie făcute în concordanță cu articolul 3, litera h din legea Educației.

"În mod similar, nici propuneri de fond relative la discipline esențial legate de identitatea națională (cum este Istoria, Limba Română, Latina, Geografia României) sau de cultura românească (de exemplu Literatura Română sau Muzica) nu pot fi făcute decât în condițiile respectării principiului prevăzut de articolul 3 litera h din Lege, respectiv  principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român".

"Rediscutarea  materiilor, disciplinelor de studiu ale elevilor, în afara respectării tuturor principiilor prevăzute de articolul 3 din Lege, reprezintă un efort inutil întrucât el nu ar fi în concordanță cu legea. În fond, Dreptul se întemeiază pe judecăți de valoare și de aceea, experții care elaborează propunerile într-un domeniu intrinsec legat de valori, nu pot face abstracție chiar de ele", își încheie avocatul vrâncean analiza.