Jurnalistul Cătălin Sturza deplânge starea presei din România, în contextul în care autoritățile au anunțat rezultatele anchetei asupra profesorului de religie din Baranca, Botoșani, acuzat că ar fi agresat fizic un elev de altă confesiune.

Mai precis, este vorba despre o reținere a 10% din salariu, plus mutarea la altă școală. Cătălin Sturza afirmă că aceste sancțiuni dovedesc faptul că acel preot nu l-a bătut pe copil, așa cum a scris o parte a presei și nici nu l-a umplut de sânge.

Cătălin Sturza concluzionează că din păcate, „filosofia unei bune părți din mass-media, în ziua de azi, e că e păcat să lași adevărul să strice o manipulare bună”.

„Câteva observații rapide despre știrea de pe Mediafax că profesorul de religie care l-ar fi dat pe un copil cu capul de pereți și l-ar fi bătut până la sânge pentru că ar fi refuzat să-și facă cruce „cum scrie la canoane” (știrea inițială, în forma ProTV, B1TV, etc) a fost sancționat cu 10% din salariu pe trei luni și mutat la o altă școală.


a) Faptul că profesorul de religie a fost sancționat cu 10% din salariu pe trei luni dovedește, clar, că profesorul nu l-a dat pe copil nici cu capul de pereți, nici nu l-a bătut până la sânge. Dacă profesorul ar fi fost într-adevăr un bătăuș dovedit, cum l-a prezentat mass-media (fără să-i acorde nici un fel de prezumție de nevinovăție) – el ar fi fost dat afară din învățământ fără discuții; și i s-ar fi retras binecuvântarea să mai predea religia.

b) Sancțiunea, minoră, e pentru faptul că profesorul l-a tras pe elev de urechi într-un context specific: după ce elevul a încercat să-l lovească, l-a amenințat pe profesor că taică-său o să-l bată, a spus măscări în timpul orei, etc. Desigur, faptul că l-a tras pe urechi de elev reprezintă o greșeală din partea profesorului – dar sancțiunea vine pentru o cu totul altă faptă, într-un cu totul alt context față de cel prezentat de televiziuni. Faptă pe care, de asemenea, profesorul a recunoscut-o de la început.

c) Mutarea la altă școală e, în fapt, și o formă de a-l proteja pe profesor – după cele întâmplate și după ce mass-media a amplificat, isteric, emoția împotriva profesorului, e clar că profesorul nu mai putea să predea la școala respectivă. Am vorbit, în acele zile, cu profesorul pe messenger (era foarte ușor de contactat, pentru oricine voia să vorbească cu el – mass-media scrisese că e „imposibil de contactat”); omul se temea pentru siguranța lui și a familiei sale.

d) Adaug și faptul că nu am văzut nici o reacție din partea vreunei biserici penticostale – în condițiile în care acel elev era de o altă confesiune (penticostal). Eu unul cred că e o greșeală că acel elev a asistat la oră – deși înțeleg că școala avea acordul scris al mamei ca elevul să asiste la oră. Dar, dacă vinovăția profesorului ar fi fost așa de mare și de clară și el l-ar fi lovit, într-adevăr, pe elev „pentru că a refuzat să-și facă cruce cum scrie la canoane” – reacțiile de condamnare din partea bisericilor penticostale ar fi fost ferme și clare.

e) E, așadar, un fapt îmbucurător că pastorii au acționat cu înțelepciune – în special în contextul în care, așa cum arăta și părintele Constantin Sturzu, ne confruntăm cu o manipulare în care o parte a mass-media a încercat să speculeze, sau să provoace un conflict inter-confesional.

Altfel, rămâne să aflăm rezultatul anchetei poliției și să aflăm ce s-a întâmplat, de fapt, în acea zi la Baranca. Ceea ce știm, sigur, este că unii „jurnaliști” sunt experți în lansarea de știri false îndreptate împotriva unor anumite categorii de oameni (profesorii de religie par a fi în capul listei); și că filosofia unei bune părți din mass-media, în ziua de azi, e că e păcat să lași adevărul să strice o manipulare bună”, a scris publicistul.