ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Pentru ca elevii să participe la ora de religie, părinților lor li se cere să-și exprime în scris consimțământul. Pentru cursuri de educație financiară, părinților li se solicită acordul doar pentru utilizarea imaginii copiilor în materialele publicitare. Noua religie este banul. Iar tânăra generație trebuie educată în acest cult.     

Ȋn octombrie 2015, Ministerul Educației și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) au semnat un protocol de colaborare „având drept scop îmbunătățirea nivelului de educație financiară în învățământul național preuniversitar”. Prin acest parteneriat instituțional, ASF desfășoară, în școli și în licee, prezentări cu caracter educațional în domeniul financiar și organizează, în colaborare cu inspectoratele școlare și/sau unitățile de învățământ preuniversitar, concursuri tematice de educație financiară.

De asemenea, experții din cadrul ASF se implică în dezbaterea proiectelor de programe școlare de la nivelul învățământului preuniversitar, referitoare la educația economică și financiară. 

Protocolul de colaborare a fost semnat de Sorin Cîmpeanu, pe atunci ministru al Educației, și Mișu Negrițoiu, președintele ASF. 

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituția care autorizează, reglementează, supraveghează și controlează entitățile care activează pe piața financiară non-bancară din România.

De ce trebuie îmbunătățit nivelului de educație financiară al copiilor 

Pentru lărgirea orizontului de cunoaștere și pentru o mai bună pregătire a lor pentru lume și viață. Acesta este răspunsul stardard. De fapt... 

Ȋn luna iunie a vara acestui an, fundația Child & Youth Finance International, împreună cu ASF, BNR și Ministerul Educației și Cercetării, au organizat la București al patrulea summit internațional „Child & Youth Finance International”, care a avut ca punct central lansarea strategiei organizației pentru perioada 2016-2020. 

Conform ASF, „obiectivul acestei strategii este acela de a dezvolta o serie de colaborări în domeniu, de a oferi partenerilor asistența tehnică și strategii inovatoare, concepute pentru a asigura un proces continuu de potentare reciprocă și un schimb de experiență și de a scala incluziunea financiară, urmărindu-se ca, până în 2020, fiecare copil să dețină un cont bancar”.

De ce? Pentru că băncile se gândesc la viitor. Mai degrabă la viitorul lor, decât la viitorul copiilor. La școală, elevii învață și despre asigurări, inclusiv despre RCA, despre piața de capital, despre tipuri de investiții și despre sistemul pensiilor private.
 
 
 
Ȋn perioada 2015 – 2016, ASF a susținut peste 300 de ore de cursuri în școli, licee și universități din toată țara, la care au participat peste 5000 de elevi și studenți.

„Banii înseamnă muncă,/ Cu bani iau ce doresc”

Educația financiară a fost introdusă ca și curs opțional pentru clasa a III-a și a IV-a, încă din 2013. În cadrul acestor, copiii învață ce este un cont, cum se folosește un card, ce este un P.O.S.. Toate auxiliarele curriculare (cartea „Educație financiară prin joc”, destinată pentru cls. pregatitoare/cls.I/cls.a II-a, cât și setul „Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor” - manual, caietul elevului și ghidul învățătorului +CD, pentru cls. a III-a si/sau a IV-a) sunt asigurate de BNR, în regim de gratuitate. În decursul celor trei ani de derulare a proiectului, au fost înscriși un număr de 112.000 de elevi din toate județele țării și municipiul București.
 
Ȋn luna aprilie a acestui an, Banca Comercială Română (BCR), Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație (APPE), Ministerul Educației și Infomedia România au lansat programul „De la Joc la Educație Financiară”, prin intermediul căruia 23.000 de preșcolari din șapte județe (București, Sibiu, Dolj, Constanța, Cluj, Timiș, Iași) vor primi gratuit suportul de curs (manuale și software), iar 7000 de educatori vor fi formați pentru a susține lecții de educație financiară în grădinițe.

Pe vremuri era valabil „Azi la CEC un leu depui/ Mâine leul face pui”. Cum băncile s-au înmulțit, iar conturile s-au diversificat, poezia a suferit și ea modificări: „Banii înseamnă muncă,/ Cu bani iau ce doresc,/ Banii îmi aduc dobândă,/ Dacă îi economisesc”. Unde?! Nu cotează, bancă să fie!

 
BCR, membră a Erste Group, a investit în acest proiect 30.000 de euro. 
 
45% dintre tinerii cu vârsta între 14 și 25 de ani au deja un card de debit
 
57% dintre tinerii de 14-19 ani din România sunt clienți ai unei bănci, relevă studiul „Percepția tinerilor despre sistemul bancar din România”, realizat de BCR în luna august a acestui an. 

63% dintre tinerii de 14-19 ani au călcat pragul unei bănci în ultimele trei luni.

66% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 25 de ani dețin un cont curent la o bancă din România, iar 45% sunt titulari ai unui card de debit.
 

44% dintre cei de 20-25 de ani folosesc internet banking-ul, procent care scade la numai 14% pentru 14-19 ani. 

59% fac diverse achiziții online, procent care se situează la o cotă de 40% în cazul adolescenților (14-19 ani).
 

Dacă ar putea pune bani deoparte, tinerii ar economisii pentru vacanțe (67%), studii sau cursuri specializate (44,5%) și îmbrăcăminte (37,7%).

În ceea ce privește sursa veniturilor, 74% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 25 de ani încă mai primesc bani de la familie, iar 81% încasează aceste fonduri cash.
 
Indiferent de sursă, banii sunt cheltuiți, în principal, pe haine și încălțăminte (82% în cazul grupei de vârstă 14-19 ani, 81% pentru 20-25 de ani), ieșiri în oraș (81% - 14-19 ani, 84% - 20-25 ani) sau nevoi personale de îngrijire (74% - 14-19 ani, 80% - 20-25 ani).

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews