Se cuvine ca la vremuri de cumpănă să privești și în trecut măcar câteva clipe, ca să înțelegi mai bine ce ai de făcut pentru viitor. Și nu cred că e exemplu mai potrivit decât cel dat de sărbătoarea acestei săptămâni, de la Timișoara. Se împlinesc 95 de ani de când Regele Ferdinand I a semnat decretul de înființare a Universității Politehnica, prima instituție de învățământ superior din vestul țării.

Ideea înființării unei școli politehnice la Timișoara s-a ciocnit mai întâi de un refuz. Urmare a unei propuneri din partea Consiliului Municipal, primarul Carol Telbisz înainta în 1907 Ministerului Instrucțiunii Publice din Budapesta un memoriu privind necesitatea școlii politehnice. Propunerea ministrului Instrucțiunii înaintată parlamentului din Budapesta în 1911 era însă respinsă. După război, demersul este reluat de Emanoil Ungureanu, iar la 27 februarie 1919, primarul Stan Vidrighin înaintează Consiliului Dirigent, Resortul Cultelor și Instrucțiunii, un memoriu prin care se cere înființarea școlii. Deși vremurile erau tulburi, nu avea să treacă mult timp de la desăvârșirea unirii ținuturilor bănățene cu România și Consiliul Dirigent hotăra înființarea Politehnicii. Consiliul de Miniștri aprobă înființarea sa începând cu data de 15 noiembrie 1920, alocând un milion de lei. Decretul este contrasemnat de regele Ferdinand I la 11 noiembrie.

Cum Școala nu avea un sediu propriu, a funcționat o vreme cu un secretariat în cadrul primăriei, iar cursurile s-au ținut în localul unei școli primare. A început apoi construirea de pavilioane pe bulevardul Mihai Viteazul. La inaugurarea și sfințirea acestora, regele Ferdinand I avea să își transpună ca pe o moștenire vorbele în istorie: „Dinadins s-a ales mănosul Banat, pentru această școală atât de trebuincioasă dezvoltării noastre industriale din ce în ce mai mare, ca să fie nu numai un factor de muncă serioasă a pregătirii generațiilor viitoare de adevărați pionieri, dar și un cuib al gândirii și simțirii românești și un cheag între Vechiul Regat și provinciile care prin vitejia noastră au fost pentru veacuri aduse la vechea noastră țară. Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într’însa.”

De atunci și până acum, peste 120 000 de absolvenți au pășit spre lume de pe porțile Școlii Politehnice Timișorene. De atunci, Timișoara s-a transformat pas cu pas în centru universitar de mare prestigiu.

Oricât s-ar îndărătnici răul, vremurilor le dăinuie Binele. Iar Binele prinde viață doar prin credință și devotament. Poate mai e nevoie și de un dram de stăruință. De departe vezi aproape: priviți în trecut, vă veți da seama că așa este...Și veți înțelege mai bine ce avem de făcut pentru viitor!