ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Deși Ministerul Educației Naționale a anunțat că nu își asumă proiectul de Strategiei Naționale pentru Educație Parentală, ecourile acestui dosar nu s-au stins.

Astfel, conform mai multor surse, între care și Asociația Prodocens Media, artizanul acestui contestat proiect este Viorica Preda, inspector general pentru învățământul preșcolar din Ministerul Educației. De altfel, Prodocens Media, precum și alte organizații îi cer DEMISIA doamnei Preda din Minister sau demiterea acesteia de către Ministrul Valentin Popa.
 
„Deși Ministerul Educației Naționale a retras de pe site proiectul Strategiei Naționale de Educație Parentală și a retrimis documentul înapoi la inițiatori cu cererea de a îmbunătăți proiectul de strategie și cu precizarea că nu își poate asuma forma pusă în dezbatere publică datorită opiniilor negative primite din partea societăƫii civile, a asociaƫiilor de părinƫi și sindicatelor din învăƫământ, a cultelor creștine și Academiei Române, NU este suficient.

Așteptăm demisia de onoare a doamnei Viorica Preda, inspector general pentru învățământul preșcolar preșcolar în Ministerul Educației , omul care a condus comitetul de coordonare al strategiei de la nivelul instituției, acelasi inspector care în 2016 a încercat sa restricționeze serbările de Crăciun în grădinițe.

De asemenea solicităm retragerea completă a Strategiei de educație parentală”, sună mesajul Asociației de pe pagina personală.

Numele Vioricăi Preda este legat de un scandal imens declașat în 2016 de un document al Ministerului Educației Naționale, prin care directorii de grădinițe erau anunțați că nu se vor mai organiza evenimente cu ocazia Nașterii Domnului (Crăciunul).

În videoconferința din data de 15.09.2016, doamna Viorica Preda, inspector general a făcut următoarele precizări privind activitatea grădinițelor:

„Nu se vor mai organiza serbări cu copiii decât, eventual, la sfârșitul anului școlar; se vor găsi alte modalități de întâlnire cu părinții (excursii, plimbări, activități demonstrative, proiecte, etc. la care aceștia pot participa). (…)”.

De asemenea, la finalul acestui document se preciza că „având în vedere precizările de mai sus precum și hotărârea Consiliului Profesoral din data de 22.11.2016, nu vor avea loc serbări de Crăciun în sensul în care era înțeles până acum acest concept, în grădiniță”.
 


Documentul a stârnit o reacție vehementă din partea societății. Printre altele, regizorul și publicistul Iulian Capsali compara decizia cu hotărârea comuniștilor de a-l înlocui pe Moș Crăciun cu Moș Gerilă.

„Inspectoarea de la Ministerul Învățământului, tovarășa Viorica Preda, a dat ordin ca să nu se serbeze Crăciunul în școli și grădinițe. Când spuneam că Halloween-ul va deveni sărbătoare oficială în școlile din România, credeați că sunt eu nebun. Ei bine, tehnocrații și tehnocratele vor scoate și Nașterea Domnului din școli, ca parte a Corectitudinii Politice implementate de ONG-urile Soros. Nicușoare, Daciane, ce facem, ne întoarcem la Moș Gerilă?”, spunea Capsali atunci, cu referire la faptul că Guvernul era condus de Dacian Cioloș.

Documentul a ajuns pe masa inspectoratelor județene, iar mai multe grădinițe din țară au confirmat pentru Hotnews faptul că au înțeles că nu se mai organizează sărbători de Crăciun.

Ulterior, după amplificarea scandalului, Ministerul Educației Naționale a apărut cu o dezmințire publică, explicând că „afirmatia inspectorului general pentru invatamant prescolar din Ministerul Educatiei a avut ca scop accentuarea rolului pe care un cadru didactic/educator trebuie sa-l aiba pentru a crea un dialog robust intre scoala si parinti, nicidecum interzicerea sau restrictionarea desfasurarii unor astfel de evenimente. In concluzie, serbarile scolare pot fi organizate in continuare si eventual completate cu alte activitati interactive, dedicate oricarui eveniment din an, cu activitati de tip atelier sau de tip proiect, toate avand ca tinta implicarea si participarea parintilor din dorinta de a creste dimensiunea participativa a comunitatii in viata scolii. 

In cadrul videoconferintei din data de 15 septembrie 2016, la care au participat, in principal, inspectorii scolari pentru invatamantul prescolar din toate judetele tarii si din cele sase sectoare ale municipiului Bucuresti, a fost prezentata tema generica a anului scolar 2016 - 2017 pe acest segment de invatamant: 'Traieste, cultiva si promoveaza bucuria unui timp de calitate, ca bucurie a cresterii personale!'. Alegerea si abordarea temei au tinut cont de perspectiva celor trei actori implicati in educatie: cadre didactice/educatori, copii si parinti. In acest context, una dintre recomandarile care viza parintii a fost organizarea unor evenimente/momente, implicit sebari, in care parintii si copiii pot petrece un timp de calitate impreuna la gradinita", a aratat MEN la vremea respectivă.

Anterior, cu 10 ani înainte, Viorica Preda a fost protagonista unui alt eveniment dubios. Ziarul Gândul arăta că opt din cele 20 de cărți ale  bibliografiei examenului de titularizare pentru educatoare din acel an nu se găseau nici in librarii, nici la biblioteci, nici la inspectoratele scolare.

Contractul pentru editarea bibliografiei fusese oferit, fără licitație, unei firme de apartament. Deși evidența susținea contrariul, doamna Preda clama că nu are nicio afinitate cu respectiva editură.

„Oare numele editurii "V&I Integral" reprezinta initialele celor doua doamne (inspectoarea Viorica Preda si directoarea Ionescu)?”, se întreba Gândul la vremea respectivă.

Conform declarației de avere publicată pe siteul MEN, Viorica Preda are datorii enorme la bănci. Inspectoarea are nu mai puțin de cinci credite contractate, după cum urmează: 

180.000 de lei la Alpha Bank (contractat în 2015, scadent în 2032)
29.000 de lei de la BRD (contractat în 2016, scadent în 2021)
24.000 de lei de la Unicredit (contractat în 2016, scadent în 2021)
23.000 de lei la OTP Bank (contractat în 2016, scadent în 2021)
7.000 de lei de la Banca Românească (contractat în 2016, scadent în 2021).