La examenul de Evaluare Naţională la Limba și Literatura Română de azi, elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat două subiecte mari: primul conţinea un fragment dintr-un basm, iar cel de-al doilea un articol cules de pe online, despre ia românească. 

„Odată cu sărbătoarea Sânzienelor, românii de pretutindeni aniversează Ziua Universală a Iei. Bluza tradiţională românească se bucură de poplaritate în lumea întreagă şi a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor. Sărbătoarea a fost propusă anul trecut de comunitatea online ”La Blouse Roumaine”, iar ziua de 24 iunie nu a fost aleasă întâmplător. O tradiţie veche din Maramureş arată că Sânzienele, fiinţe cu puteri magice şi atingere binefăcătoare, ar fi purtat ii. Cămaşa românească de sărbătoare era confecţionată iniţial din pânză de in sau cânepă, iar ulterior din bumbac sau mătase. Motivele geometrice sau inspirate din natură au atras atenţia artiştilor de-a lungul timpului. Cea mai frumoasă piesă a costumului tradiţional românesc l-a fascinat pe celebrul Henri Matisse, care, inspirat de colecţia de ii tradiţionale primită în dar de la pictorul Theodor Pallady, desăvârşeşte, în 1940, faimosul tablou „La blouse roumaine” (...). O altă reprezentare a iei româneşti apare în pictura ”România revoluţionară”, semnată de Constantin Daniel Rosenthal. Acesta a imortalizat-o pe Maria Rosetti purtând ie şi năframă. Ia românească apare şi în tablourile semnate de Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion sau Francisc Sirato. A inspirat designeri de renume Patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspiraţie pentru una dintre colecţiile semnate de Yves Saint Laurent. (...) Bluza tradiţională a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor. Modelele tradiţionale, cusute manual, pot compune ţinute moderne, spectaculoase, care atrag atenţia pe stradă sau chiar la cocktailuri. Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată.” (Oana Antonescu, Este ziua iei românești: piesăvestimentarăcare nu se demodeazăniciodată, în Adevărul)

Ȋn varianta lui originală, dar cenzurată la examenul de evaluare, textul se încheia cu fraza „Se poate combina cu  fuste creion pentru o ţinută chic sau cu o pereche de blugi pentru o ţinută casual.”  

Elevii au avut următoarele cerinţe:

A „1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat (4 puncte): 

- data la care se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Iei; 

- numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal. 

2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat. (4 puncte)

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa Bluza tradiţională românească se bucură de popularitate în lumea întreagă şi a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderba româncelor. (4 puncte)

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate  din secvenţa Patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspiraţie pentru una dintre colecţiile semnate de Yves Saint Laurent. (4 puncte)

5. Transcrie propoziţia principală și propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată. (4 puncte)

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată completivă indirectă, intrudusăprin pronumele relativ care.  (4 puncte)

B. Redactează, în 80-150 cuvinte, o naraţiune în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zi de sărbătoare. (12 puncte)”

Ştiu copii care s-ar bloca, citind despre „Yves Saint Laurent” si „cocktail”. Ştiu însă și alţii, care s-ar bucura... Ȋnsă tot nu reușesc să înţeleg care e rostul unor astfel de subiecte. De ce la școală li se mai recomandă copiilor să citească „Fraţii Jderi”, „Ciuleandra” sau „Apus de soare”, dacă la examenul de final ei se trezesc în faţa unui text preluat din online? Articol care, între noi fie vorba, nici măcar nu e un text de autor, ci un amestec de informaţii preluate de pe alte site-uri... 

Ne încurajăm copiii să citească și facem eforturi ca să le cumpărăm cărţi. Cărţi adevărate, cu pagini din hârtie, scrise de autori rămași în istoria literaturii. Cărţi care le modifică sufletul și gândirea și le schimbă viaţa, luminându-i. Nu pricep cum de Ministerul Educaţiei, în loc să ni se alăture în acest demers, împinge copiii spre mediul online, promovând, chiar în examenele de evaluare, texte de o provenienţă incertă și fără nicio calitate literară.

Numele examenului pe care elevii de clasa a VIII-a l-au susţinut astăzi este „Evaluare Naţională la Limba și Literatura Română”. Singura tangenţă a subiectelor cu literatura română a fost însă doar fragmentul de basm popular de la primul subiect.

 

E bine că promovăm ia ca simbol naţional. Dar e tragic să ne prefacem că în cultura noastră nu mai există Eminescu, Labiș, Rebreanu, Caragiale și ceilalţi, consideraţi probabil „expiraţi”.