În localitatea Rosoşca, din regiunea Volgograd, a fost inaugurat, cu prilejul Zilei Armatei, Cimitirul de Onoare Românesc, prima necropolă de război construită pentru militarii români căzuţi în luptele de la Stalingrad.

Pe lângă reprezentanții Armatei, ai statului român și ai Rusiei, la ceremonie a fost prezentă și Elena Popescu, fiica unui erou căzut pe câmpul de luptă, lăsând-o orfană de tată încă de la vârsta de patru ani.

Slujba înmormântării a fost oficiată de ÎPS Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar Patriarhal, alături de un sobor de preoți.


Cu această ocazie au fost înhumate rămășițele a zece persoane, campania urmând să continue pentru a fi găsite rămășițele a cât mai mulți soldați și ofițeri români.

"Am găsit 16 medalioane, plăcuţe de identificare.  Am găsit un portofel cu monede, lei româneşti.  Obiecte personale, pinteni, trese.  Ce m-a impresionat foarte mult a fost  că toţi ofiţerii erau îmbrăcaţi.  Ofiţerii români erau îmbrăcaţi şi  aveau chiar şi încălţăminte.  Peste sicrie a fost presărat pământ adus din cele mai reprezentative locuri ale României", a afirmat Serghei Cihirev, șeful grupului de căutători ai rămășițelor militarilor români.

La Rosoșca urmează să fie înmormântați militarii care au căzut în bătăliile de la Stalingrad, Cotul Donului și în Stepa calmucă.

Delegația română a depus o coroană de flori și la monumentul soldaților sovietici.

 
Configuraţia primului cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă are la bază modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălţime de patru metri şi este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripţia: "În memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad”.

Platoul de ceremonii este pavat cu dale din beton, are două bănci de reculegere şi două catarge cu înălţimea de opt metri.

În partea superioară a aleii centrale şi de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripţionate numele localităţilor din regiunea Volgograd şi zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie româneşti de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi centralizate la Rossoşka.

Gruparea localităţilor şi inscripţionarea numelor acestora pe cele 22 de plăci s-a realizat ţinându-se cont de criteriul poziţionării geografice faţă de Stalingrad (Volgogradul de astăzi). Construcţia cimitirului s-a realizat, în anul 2015, de către Asociaţia internaţională pentru activitatea militar-comemorativă "Voennîe Memorialî”, cu implicarea esenţială a Ambasadei României la Moscova.

Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a fost pecetluită prin Decretul-lege nr. 1798/ 1941, care mobiliza armata română de uscat, aer şi marină, începând din dimineaţa zilei de 22 iunie 1941. În Campania din Est, derulată în intervalul iunie 1941 – martie 1944, armata română a fost încadrată în planul de operaţiuni al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud –  Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz.

În noiembrie 1942, trupele româneşti deţineau poziţiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului şi în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică şi aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942-15 martie 1943, estimările indicau 15.566 de morţi, 67.183 de răniţi şi 98.692 de dispăruţi.