Învăţământ obligatoriu de 12 ani, dezavantajele evaluării naţionale ca sistem de admitere în liceu şi trecerea şcolilor doctorale la universităţi. Anul viitor, elevii vor începe școala din 5 septembrie.

Sunt câteva dintre temele discutate până acum din proiectul noii Legi a Educaţiei. O nouă etapă de discuţii legate de învăţământul preuniversitar va începe pe 24 august, iar dezbaterile cu reprezentanţii mediului universitar vor fi reluate la jumătatea lui septembrie.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar va cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar, (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul liceal clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II.

O altă modificare importantă este că elevii care obţin mai puţin de 5 la Evaluarea Naţională nu vor mai putea trece în învăţământul liceal. Absolvenţii clasei a VIII-a, cu o medie de admitere sau la evaluare mai mică de 5 vor intra într-un program de preprofesionalizare, cu durata de un an. Ulterior, se vor putea înscrie în învăţământul profesional. Liceele bune vor avea o admitere specială, iar învăţământul de artă şi cel sportiv vor începe din ciclul primar, şi nu de la cel gimnazial, cum este în prezent, potrivit universulargesean.ro.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Educaţiei, probele orale ale bacalaureatului, precum şi cea de evaluare a competenţelor digitale se vor organiza şi desfăşura, la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar. Testele se vor da în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general.