Liga Studenților (LS IAȘI) se opune introducererii unei a treia sesiuni a examenului de bacalaureat ce ar urma să aibă loc, începând de anul viitor, în luna decembrie sau februarie 2019, potrivit declarațiilor pe care ministrul Educației le-a făcut azi.

Ȋntr-un interviu acordat Agerpres, Liviu Pop a precizat că „este o discuție de a introduce o nouă sesiune de bacalaureat și eu cred că este necesară. Cât de utilă este sesiunea din august, deja știm. Am văzut în ultimii zece ani de zile câți absolvenți s-au prezentat în august și câți au luat examenul de bacalaureat. Și anul acesta am avut un număr mare de persoane care s-au înscris și totuși prezența a fost foarte, foarte mică. Din punctul meu de vedere, cred că un examen de bacalaureat, o altă sesiune ar trebui organizată undeva în decembrie, poate februarie fiind vacanța de iarnă", a spus Pop.

Studenții ieșeni se opun acestei inițiative, argumentând că introducerea unei noi sesiuni pentru examenul de bacalaureat va duce, de fapt, la scăderea calității învățământului preuniversitar, eliminând ideea de competiție, determinând elevii să amâne susținerea examenului și scăzând astfel rata de promovabilitate.

Liga Studenților avertizează că „a treia sesiune a examenului de bacalaureat” va avea drept consecință și scăderea calității învățământului superior, oferind posibilitatea absolvenților de liceu de a susține fiecare probă a bacalaureatului în câte o sesiune, urmând ca, după un an de la terminarea studiilor liceale, să fie admiși pe bază de dosar la facultate cu o notă statistic mai mare decât cei care au susținut bacalaureatul direct, la finalul clasei a XII-a.
 
Învățământul preuniversitar se confruntă cu probleme mult mai mari, precum analfabetismul funcțional alarmant în rândul elevilor, neîncurajarea performanței, promovarea formalismului și a conformismului social, limitarea libertății de creație și gândire a elevilor, birocrația excesivă în activitatea cadrelor didactice și lipsa de pregătire didactică și profesională a unei părți dintre profesori. Desigur, la acestea se adaugă și problema subfinanțării acute a educației, perpetuată în continuare de clasa politică, subliniază LS IAȘI.
 
„Calitatea învățământului preuniversitar nu ar trebui măsurată doar prin indicatori de ordin cantitativ, precum rata promovabilității la bacalaureat, care sunt utilizați de cele mai multe ori pentru bifarea unor obiective politice declarative, ci ar trebui măsurată în primul rând prin indicatori calitativi, care să releve profunzimea problemelor din sistem. Rata scăzută a promovabilității la examenul de bacalaureat este legată, în primul rând, de nivelul scăzul de pregătire de care beneficiază elevii din liceele tehnice și profesionale, iar în al doilea rând, de lipsa de perspectivă pe care o au aceștia pe piața forței de muncă din România, în lipsa unei calificări profesionale adecvate, preferând să renunțe la susținerea bacalaureatului. O rată de promovabilitate crescută nu trebuie obținută artificial prin astfel de propuneri, ci trebuie să fie un rezultat firesc al unui învățământ preuniversitar performant,” declară Cosmin-Teodor Cotos, prim-vicepreședinte al Ligii Studenților.