ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că urmează să aibă loc o discuție transparentă privind facilitățile pe transport acordate studenților și că aceștia ar trebui întrebați dacă nu ar fi corect ca după terminarea facultății să rămână să lucreze un număr de ani în România, informează Agerpres.

„Săptămâna aceasta o să fie o discuție. Eu am propus să fie o discuție transparentă, ca oamenii să vadă exact ce se discută. (...) De ce nu întrebăm și discutăm cu studenții: continuăm să sprijinim această zonă, dar, după terminarea facultății nu cumva ar fi corect din toate punctele de vedere ca studenții un număr de ani de zile să lucreze în România după terminarea facultății? Nicăieri în Europa nu este o astfel de formă. Nu. Statul român investește foarte mult în studenți, dar după aceea marea lor parte se duc... (să muncească în afara țării n.r.). Se dau acele credite, împrumuturi pe termen lung pentru studenți. Și poate ar trebui să punem asta în balanță, nu cumva ar trebui ca după terminarea studiilor, statul investind în tine, în facilități pe transport, în școală ...Și poate găsim scheme de finanțare să încurajăm studenții să și facă ce au de făcut și mai bine”, a spus ministrul Finanțelor la Antena 3.

O astfel de idee a fost vehiculată și-n 2017, atunci când Academia Română a inclus această măsură în „Strategia de Dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani”.
 
În documentul respectiv, Academia Română propunea, ca soluție pentru exodul absolvenților de facultăți, obligativitatea acestora de a munci în țară după terminarea facultății, pe o durată cel puțin egală cu cea a studiilor universitare bugetate, restituind astfel banii cheltuiți de stat pe anii de facultate

„Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea țării, credem că se impune ca orice absolvent de învățământ superior, beneficiar al subvenției de la buget, să fie obligat să lucreze în țară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenționate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională”, se arată în „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, publicată de Academia Română în 2017.

Echipa care a conceput această strategie educațională pentru următorii 20 de ani spune că lipsa de susținere din mediul științific a cauzat această migrare a absolvenților de facultate.

„Din păcate, până la acest moment, educația, cercetarea științifică și inovarea au avut susținere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanțare cronică, prin incoerență, fragmentare și lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potențialului de cercetare și, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentați spre țări dezvoltate în Europa și SUA. Asemenea abordări, corelate cu declinul demografic, subminează grav baza evoluției societății românești. Numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, iar al celor care migrează este în creștere, prin urmare este îndreptățită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul țării?”, explică autorii strategiei.

Academicienii dau drept exemplu exodul tinerilor medici români. Între anii 2007 și 2015, peste 36.000 de absolvenți de medicină, stomatologie și farmaciști au părăsit România pentru condițiile mai bune din Vest.

În octombrie 2016, un fost ofițer CIA a declarat într-un interviu că exodul creerelor este o vulnerabilitate pentru România și că țara trebuie să încerce să oprească acest fenomen.