Patriarhia Română susținerea săvârșirea slujbelor de început de an școlar, „în baza tradiției școlilor din România, întreruptă doar în timpul regimului comunist”, cu „respectarea ibertății atât a celor care doresc, cât și a celor care nu doresc să participe la acestea”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe siteul Basilica.

Precizările Patriarhiei vin în contextul acuzațiilor lui Emil Moise, liderul unui ONG care militează pentru eliminarea religiei din spațiul public, cum că oficierea slujbelor de început de an ar fi „nelegală”.

Patriarhia consideră că dacă „rugăciunea de binecuvântare a anului școalar ar fi prozelitism religios, atunci și interzicerea acesteia ar fi „prozelitism ateist sau antirelios”, se arată în comunicat.

Iată comunicatul integral:

Patriarhia Română susține săvârșirea slujbelor religioase în unitățile de învățământ, la începutul anului școlar, în baza tradiției școlilor din România, întreruptă doar în timpul regimului comunist, cu respectarea libertății atât a celor care doresc, cât și a celor care nu doresc să participe la acestea, cu următoarele argumente:

  • Constituția României (art. 29-30) și Legea nr, 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (art. 2, alin. 1) garantează libertatea credințelor religioase, precum și libertatea de exprimare a acestora în public;

  • potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, unul dintre principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior este „principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român” (art. 3, litera h); săvârșirea de slujbe religioase la început de an școlar este o practică tradițională, întreruptă doar în timpul regimului comunist ateu; pentru conștiința socială de astăzi, rămâne memorabilă mărturisirea credinței în Dumnezeu a tinerilor din decembrie 1989 și rostirea în public a rugăciunii Tatăl nostru de către aceștia;

  • Statul român asigură predarea disciplinei Religie în școlile publice, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult (Constituția României, 32, alin. 7), această disciplină fiind parte a trunchiului comun; în majoritate covârșitoare, părinții au ales ca elevii să participe la ora de Religie; rugăciunea tradițională de la începutul anului școlar, specifică cultului propriu, reflectă apartenența confesională a copiilor care au cerut să primească educație religioasă în școala respectivă și dorința lor de a beneficia de o astfel de educație religioasă;

  • potrivit parteneriatelor încheiate (cu avizul Consiliului de Administrație), școlile invită parohiile la activitățile prilejuite de deschiderea și închiderea anului școlar, ziua școlii, alte activități;

  • participarea la slujbele religioase săvârșite la început de an școlar în unitățile de învățământ este la alegerea fiecărei persoane; ceremonia de deschidere a anului școlar nu are caracter obligatoriu, nu se face prezența, iar slujba de Te Deum se săvârșește la începutul sau la sfârșitul ceremoniei de deschidere, astfel încât cei care nu doresc să participe la rugăciune sunt liberi să nu participe;

  • Statul român „este neutru fată de orice credință religioasă sau ideologie atee” (art. 9, alin. 4 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor); din acest motiv, dacă rugăciunea de binecuvântare a anului școlar ar fi „prozelitism religios”, atunci și interzicerea acesteia este „prozelitism ateist sau antireligios”.