ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a evidențiat, joi, la sesiunea festivă organizată cu ocazia Zilei Limbii Române, că nu se poate discuta vreodată de reducerea orelor de Limbă și literatura română, menționând că a auzit că există o inițiativă în acest sens în Ministerul Educației.

"Dacă nu învățăm bine și suficient la școală Limba și literatura română, rămânem cu un mare handicap. (...) Și spun asta intenționat, să audă și Ministerul Educației. Nu se poate discuta vreodată într-o entitate a ministerului reducerea orelor de Limbă și literatură română, cum aud că se întâmplă acum, ca să poată introduce o materie de o oră pe săptămână, vreo năzbâtie care i-a trecut prin minte cuiva de, să zicem, educație antreprenorială, ca și cum românii ar trebui să devină toți antreprenori și să nu muncească nimeni. Se discută la nivel de minister aceste probleme. Limba și literatura română pe teritoriul României, al Republicii Moldova și în alte părți trebuie să rămână o disciplină sau disciplina de bază", a punctat Ioan-Aurel Pop, citat de stiripesurse.ro. 

Potrivit președintelui Academiei, limba maternă trebuie să fie "apărată" câteodată.

"E foarte bine că ne vorbim limba și că o prețuim declarativ, dar nu e destul. E nevoie să o și cunoaștem corect și mai e nevoie să o apărăm. Limba, ca și poporul care o folosește, are nevoie să fie conservată, protejată, ferită de intruziuni nefirești, ocrotită chiar părintește. Sunt țări civilizate și respectabile care dispun de legi de apărare a limbii, de limitarea poluării limbii, (...) de încurajare a specificului ei genuin. Noi nu avem așa ceva și poate că nici nu-i bine să avem. Limba maternă o primim cu toții, din fericire, de la mamele noastre sau de la bunici, dar faptul acesta nu e suficient pentru prosperitatea și perenitatea ei și nu e suficient nici pentru exprimarea noastră corectă", a explicat Pop.

El a susținut nevoia de educație, de studiu sistematic, și a subliniat și responsabilitatea Academiei Române.

"Colegii mei și cu mine facem periodic scurte comunicate legate de corectitudinea exprimării și scrierii în românește, dar nu vedem nicio îmbunătățire a situației. Sunt multe entități, periodice, edituri, persoane care scriu în continuare cum vor, că doar în România e democrație. Secțiunea de specialitate a Academiei, de Filologie și Literatură, se străduiește și ea, fără un vizibil succes, să impună respectarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii noastre", a transmis Ioan-Aurel Pop.

Conform acestuia, legea prevede că Academia elaborează normele, dar nu prevede nicio sancțiune pentru cei care le încalcă.

"În aceste condiții, fiecare face cum vrea. Îmi pare rău că sunt câteodată cinic, dar dezamăgirea se accentuează pe zi ce trece. Exemplul Academiei este de aceea foarte important și în funcție de aceasta se ghidează celelalte instituții. Erorile noastre, fiindcă le facem, au ecou negativ imens. Sunt comentate ironic și fac mult rău instituției. Comentariul cel mai frecvent este 'Academicienii sunt proști' pe rețelele de socializare", a punctat Pop.

El a adus un omagiu limbii române vorbite în Republica Moldova. "De la începutul anilor 1990 s-au schimbat multe în bine. Se văd roadele celor peste trei decenii de școală românească, de mijloace de difuzare în masă în românește care, fără să le întreacă pe acelea în limba rusă, totuși răzbat acum bine la suprafață. Se văd și roadele declarării, după mai bine de trei decenii de la căderea Uniunii Sovietice, a limbii române, prin Constituție, drept limba oficială a Republicii Moldova, în locul acelei invenții politice ridicole numită limba moldovenească", a spus președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop s-a referit și la diaspora și la conexiunea cetățenilor din străinătate cu limba maternă. "În anii din urmă, prin drumurile mele, întâlnesc tot mai des români care nu mai știu românește, chiar dacă au nostalgia locurilor de obârșie sau chiar dacă mai cred unii că patria lor este limba română. Mi-o spun câteodată în alte limbi", a menționat el.