Ministerul Educației Naționale și Institutul de Științe ale Educației tocmai lansaseră atunci în consultare proiectele de programe.

„Ȋn ciclul gimnazial istoria își asumă formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism, de formarea de stereotipii și xenofobie”, se preciza în proiectul de programă școlară. Active News a explicat atunci că, potrivit Enciclopediei Britanice, „naționalismul este o ideologie bazată pe premisa că loialitatea și devotamentul individului față de stat-națiune este mai presus decât alte interese individuale sau de grup.” Iar Dicționarul Explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită în 2009) definește naționalismul ca fiind „ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale”.

Cum să-și asume profesorii, prin predarea istoriei, „formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism”?!

La disciplina Limba și literatura română, proiectul de programă școlară elimina obligativitatea ca, printre textele literare de bază selectate și studiate în clasă, să fie incluse și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.

Programa școlară aflată acum în vigoare prevede clar că „între texte literare de bază vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române”; în proiectul noii programe se spunea că „textele literare și nonliterare originale grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română și universală, prin raportare la cerințele și la nevoile de instruire ale elevilor. (...) Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze aplicativ noțiunile de teorie literară.”

Dacă poezia lui Eminescu dispare din manuale, câți dintre copiii de azi vor mai ști că marele poet național nu e doar un chip pe o bacnotă? Cum să nu obligi autorii de manuale să se raporteze la operele scriitorilor clasici ai literaturii române?!

Active News a criticat aceste proiecte de programe școlare și a stat de vorbă și cu Liviu Pop, pe atunci încă secretar de stat pentru învățământul preuniversitar în Ministerul Educației. „Nu știu ce înseamnă «orice forme de naționalism» pentru cei care au redactat programa școlară la Istorie. Dacă sunt derapaje în proiectele de programe, ele trebuie corectate”, ne-a declarat secretarul de stat. „Este dezbatere publică, vom ține cont de toate opniile. Toate părerile vor fi luate în calcul”, ne-a asigurat Liviu Pop.

Oamenii și-au trimis punctele de vedere pe platforma online creată pentru dezbatere. Iar proiectele de programă au fost modificate!

Pentru disciplina Istorie au fost primite 401 puncte de vedere. 90% dintre cei care au dorit să comenteze proiectul de programă sunt cadre didactice. Majoritatea, profesori de istorie. Cele mai multe răspunsuri au venit din București, Iași, Botoșani, Constanța, Cluj, Prahova, Tulcea și Galați. Iată câteva dintre comentariile făcute:

„Am așteptat cu interes acest proiect de programă în care să văd o schimbare de perspectivă. Un accent care să se pună pe istoria națională și pe ideea de formare a patriotismului. Chiar am crezut că o să regăsesc o competență care se referă la patriotism!!! În schimb, citind și programa de «Educație socială», am observat, cu stupoare, că nu mai există fir de conținut (nu mai zic de competență) în care să se regăsească ideea de patriotism… Dacă la clasa a VIII-a la Cultură civică, aveam un întreg capitol dedicat Patriotismului, acum nu mai găsim nimic în nicio programă de istorie sau civică/educație socială!”, comentează un cadru didactic ce are peste 11 ani de experiență în învățământ.

„Naționalismul trebuie încurajat, nu combătut, altfel lupta lui Eminescu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul este inutilă.”

„Nu înțeleg de ce toate informațiile referitoare la istoria romanilor sunt îngrămădite în clasa a VIII-a, iar în clasele V-VII se face numai istorie universală. Măcar să fi fost 2 ani istorie universală și 2 ani istoria românilor. Și așa la noi valorile naționale au cam fost uitate. Există țări europene unde se face în detaliu istoria națională, și doar în clasele primare se studiază istoria universală (exemplu: Italia).”

„La clasa a VIII-a ar trebui introdusă o competență specifică și anume, la competența generală: Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienței istorice și a diversității socio-culturale, ar trebui introdusă o competență specifică care să vizeze încurajarea patriotismului și a loialității față de statul român. Nu se impune o notă naționalistă - extremistă, ci una patriotică. Dacă am observat o mare problemă la copiii noștri în experiența didactică cea care m-a impresionat cel mai mult negativ este lipsa iubirii față de România. Tinerii noștri nu pot răspunde la întrebarea: Ȋți iubești țara? De ce? Elevii nu apreciază sacrificiile făcute de înaintași pentru edificarea și păstrarea statalității României. Dimensiunea patriotică este la fel de importantă ca dimensiunea diversității socio-culturale. Cele două nu sunt în contradicție, așa cum se acreditează uneori în mod greșit, ci sunt complementare. Nu putem să ne întelegem locul în Europa și să obținem respectul Europei, dacă noi înșine nu facem nimic pentru a ne respecta țara, istoria și tradițiile. Repet, este necesară o dimensiune patrotică în predarea Istoriei românilor, însă fără conotații naționalist – șovino – revizioniste, cum fac unii dintre vecinii noștri. Școala românească trebuie să fie un mediu de pregătire a unor tineri toleranți, deschiși spre nou, spre colaborare cu toți cetățenii României și ai Europei însă, în același timp, acești tineri (trebuie) să fie mândri că s-au născut în România, că sunt unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei, că au stat la porțile Europei cu sabia în mână pentru a apăra creștinătatea, că în momentele de cumpănă ale Europei au participat activ la edificarea construcției europene, așa cum o vedem astăzi.”

Luând în considerare aceste comentarii și altele asemenea, proiectul de programă școlară pentru disciplina Istorie a fost revizuit astfel încât predarea acestei discipline NU mai are drept scop „formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism”.

 

 

 

„Este inacceptabil să nu se impună studiul marilor clasici români” 

 

La dezbaterea proiectului de programă școlară pentru Limba și literatura română s-au înscris 562 de oameni, majoritatea cadre didactice. Cele mai multe comentarii au venit din București, Vrancea, Tulcea, Constanța, Suceava, Galați, Iași și Bistrița-Năsăud.

 

Conform proiectului pus în dezbatere, prin predarea limbii și literaturii române se urmărea ca elevii să deprindă „manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural”. Iar cadrele didactice au reacționat:

 

„Competența 5 (Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural) nu poate fi evaluată în școală. Eventual, putem evalua cunoștințele referitoare la cultura poporului român și a altor popoare, dar nu avem cum să evaluăm capacitatea de a empatiza. Prin urmare, cred că este irelevantă. Dacă nu se poate evalua, nu se poate nici

regla.”

 

„Consider că unui elev de școala generală îi este destul de greu să dovedească manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural.”

 

„Termenii «participarea» și «manifestarea» nu pot defini competențe generale la Limba și literatura română. Expresia «comportament empatic» lasă impresia că ne transformăm într-un curs de educație civică.”

 

Prin urmare, proiectul de programă școlară a fost modificat, această competență a „comportamentului empatic intercultural” fiind înlocuită cu „exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional”.

 

 

 Programa școlară în forma finală

 

Ȋn ceea ce privește eliminarea obligativității ca, printre textele de bază studiate la ore, să fie să fie incluse și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române, cadrele didactice au avut următoarele reacții:

„Este inacceptabil să nu se impună studiul marilor clasici români prin programă. Este mult peste nivelul de înțelegere și interesul elevilor de cls. 5 - 8. Nu sunt de acord cu modificările operate. La cls. 5 se introduc 8 texte la 4 ore/săpt., în timp ce, la 5 ore/săpt. erau prevăzute spre studiu 5-7 texte. Chiar vă bateți joc de cei care predau și de elevi???”

„Autorii studiați trebuie să fie clasici, iar elevii trebuie educați să prețuiască valorile clasice și să fie familiarizați cu ele, chiar dacă, aparent, clasicii par învechiți, anacronici. Ȋnainte de a-i învăța să-și exprime personalitatea, trebuie să-i învățăm pe elevi cât mai multe lucruri, să le furnizam informațiile cu adevărat importante, într-un context în care pe internet apare orice, fără niciun fel de selecție.”

(Trebuie încurajată) „lectura autorilor canonici. Asa cum este și în Germania, de pildă. Discuții sunt și la ei, dar nu și-au izgonit clasicii din programa de Hauptschule (școala generală). Iată un reportaj despre aceste discuții și concluzia că e nevoie de repere: http://www.faz.net/aktuell/feuilleton/familie/literatur-in-der-schule-warum-klassiker-13470077.html”

(Aș adăuga în programă) „studierea clasicilor români, a textelor literare cu adevărat de valoare, a trăsăturilor genurilor/speciilor literare – așa cum prevedea vechea programă. Doar crearea cu adevărat a unei culturi, pe baza unor texte literare valoroase, nu a sms-urilor, va conduce spre dobândirea unui comportament cultural empatic.”

„Cum își vor dezvolta elevii gândirea critică și capacitatea de a alege o carte bună/valoroasă din punct de vedere estetic/cultural dacă studiază cu atâta «libertate de alegere» ceea ce propun profesorii x,y,z/autorii de manuale/auxiliare?! Pledăm pentru o unitate de viziune în alegerea textelor-suport, pe marginea cărora profesorii și elevii să-și manifeste libertatea de a înțelege, de a lucra cu textul, în funcție de experiențele de cunoaștere și de învățare, de contextul în care se desfășoară învățarea. Raportul literar-nonliterar ar trebui modificat: 3 la 1 (dacă nici la ora de limba și literatura română nu predomină conectarea cu literatura, unde se mai poate face acest lucru în mod sistematic și competent?!).”

Ȋn urma exprimării acestor puncte de vedere argumentate, proiectul de programă a fost revizuit, iar varianta lui finală prevede că „textele literare vor fi alese din literatura română, prin raportare la cerințele și la nevoile de instruire ale elevilor”, dar și că „se vor selecta, în primul rând, texte literare de bază, din operele autorilor clasici ai literaturii române (text integral sau fragment)”.

 

 

Active News mulțumește tuturor celor care au considerat că este important să participe la dezbaterea acestor proiecte de programe școlare! Mulțumim cadrelor didactice cu adevărat implicate în educarea copiilor, dar și experților din Ministerul Educației care au ținut cont de aceste opinii!