Fundaţia Friedrich Ebert România a publicat un raport denumit "Tineri în România: griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă", realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională - CURS pentru fundaţie.

Elefant.ro:Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Astfel, tinerii cu vârste cuprinse între 15-29 de ani reprezintă 18,8% din populaţia rezidentă a României.Studiul a fost realizat la nivel naţional, în perioada 19-31 iulie 2014, a avut 1.302 respondenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani.

Iată principalele concluzii ale studiului:

  • Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani şi 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinţii

  • Aproape jumătate dintre tineri îşi consideră părinţii ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi vede în clasa muncitorilor

  • Situaţia materială este criteriul cel mai important de clasificare socială folosit de tineri atunci cand discută despre clase sociale; nivelul de şcolarizare şi nivelul veniturilor sunt următoarele două criterii folosite pentru auto-plasarea în structura de clasă socială; în cea mai mare parte, tinerii consideră că apartin aceleiaşi clase sociale ca părinţii.

  • Doar un tânăr din trei se declară măcar mulţumit de sistemul de învăţământ din România, iar mulţumirea creşte pentru respondenţii cei mai tineri

  • O treime dintre respondenti afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă ţară şi nu în România; mai mult, aproape 40% dintre respondenţi afirmă că şi-ar dori să emigreze, chiar şi dacă numai temporar (pentru studii sau muncă).

  • Relaţiile personale sunt considerate esenţiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experienţa profesională şi pregătirea educaţională.

  • Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat de criteriul siguranţei locului de muncă

  • Tinerii petrec mai puţin timp în faţa televizoarelor şi mai mult timp pe internet

  • Adolescenţii sunt cei mai activi utilizatori de internet

  • Peste 80% dintre tineri se declară creştin-ortodocşi

  • Peste 53% dintre tineri cred cu tărie în dogmele credinţei creştin-ortodoxereligiozitate-ateism

  • Doar 4% dintre tineri resping cu tărie orice afirmaţie despre natura lumii şi divinitate, identificându-se cu ateismul

  • Peste 75% dintre cei care s-au identificat cu celelalte rituri creștine (româno-catolic; greco-catolic; protestant;
    neo-protestant) au oferit răspunsul de maximă încredere în toate cele patru afirmații despre dogma religiei lor

  • Peste 60% dintre tineri susţin că respectă sărbatorile religioase şi se roagă, însă numărul celor care ţin post, se spovedesc sau merg la slujba săptămânal este mult mai scăzut.

  • Fetele tind să fie semnificativ mai religioase decât bărbaţii - atât în termeni de spiritualitate cât şi în termeni de conformare la canoanele bisericeşti obisnuite.

  • Aproape 40% dintre tineri văd abstinenţa sexuală ca o virtute, în timp ce 41% o consideră demodată

  • Peste 50% dintre tineri ar fi de acord cu o modificare a legii actuale a avortului, în sensul restrângerii posibilităţilor actuale. 20% dintre tineri vor ca avortul să fie interzis total, în timp ce 37% dintre ei ar dori ca avortul sã fie permis doar în situaţii de urgenţã majorã (i.e., când viaţa mamei este pusã în pericol). Doar 36% dintre tineri considerã cã avorturile ar trebui sã rãmânã permise în forma actualã a legislaţiei – într-adevãr, una dintre cele mai permisive din Uniunea Europeanã

  • Problema realã a tinerilor în relaţie cu politica în România este pare a fi una ce ţine de oamenii ce fac parte din aceste instituţii.Toate datele analizate aratã neîncredere şi nemulţumire faţã de aceştia.

  • Tinerii sunt extrem de dezamăgiți și de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut.

  • Tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așa cum este în prezent.

  • Foarte mulți tineri au încredere că vor avea o viață mult mai bună decât au avut părinții lor. Această încredere este, probabil, legată de posibilitățile ce le sunt oferite de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană.

  • Aceastã generaţie pare a avea o oarecare propensiune cãtre protest. Apatia lor este faţã de politica organizatã clasicã, însã ei par a fi mobilizaţi în eventualitatea unor proteste pe diverse teme.Problema lor pare a fi faptul cã nu au gãsit o modalitate de a face tranziţia între participarea politicã informalã – de protest şi împotrivire – cãtre participarea politicã formalã şi procesul de luarea deciziilor;

  • Cele mai de încredere instituţii în rândul tinerilor sunt: Biserica 58%
    Armata 53%
    Poliţia 42%
    Judecători 35%
    Mass-media 28%
    ONG-uri 28%
    SUA 33%
    UE 40%
    NATO 37%


incredere-in-institutii

Pentru a citi raportul INTEGRAL click pe link: Raport-FES-Tineri_in_Romania