ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Secția de filologie clasică a Facultății de Litere din cadrul Universității din Iași s-ar putea închide, după 160 de ani activitate neîntreruptă.

Anunțul a fost făcut zilele trecute de către profesorul Codrin Liviu Cuțitaru, în Ziarul de Iași.

Astfel, conform acestuia, conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a decis suspendarea secției de filologie clasică (latină și greacă) din motive financiare. Cu alte cuvinte, afirmă profesorul Cuțitaru, ar fi prea puțini studenți înscriși la secția respectivă, drept pentru care conducerea Universității a decis sistarea formațiilor de studenți înscriși, atât la ciclul de licență, cât și în cel masteral.

În aceste condiții, afirmă profesorul amintit, la anul secția se va închide după 160 de ani de activitatea neîntreruptă.

„În contextul amintitei „suspendări" de formații de studii, Latina și Greaca intră, la Universitatea din Iași, „în lichidare" (adică, pe fondul aplicării acelorași rigori financiare și anul viitor - rigori, în esență, inevitabile, întrucît situația „numerică" a candidaților la filologie clasică nu are cum să se schimbe, din rațiunile detaliate mai jos! -, linia de greacă și latină, după măcar 160 de ani de apartenență strălucită la Literele moldave, se va închide definitiv!). Bine, veți zice, dar, dacă astfel e întocmită legea finanțării educaționale românești și dacă vin atît de puțini inși să studieze limbi clasice, ce poți să faci? La vremuri noi, oameni noi și, mai ales, discipline noi! Oare (întreb și eu ca anglo-americanistul cîrcotaș)? Cu siguranță, nu. O privire rapidă peste programele de studii ale marilor universități de pe mapamond ne confirmă faptul că filologia clasică funcționează, negreșit și invariabil, în toate curiculele de umanioare, pînă și în țările unde latina nu revelă numai statut de „limbă moartă", ci și de „limbă (total) străină" de civilizațiile și tradițiile sistemelor în cauză (anglofone, germanofone etc.). Americanii de pildă, ca să dau un exemplu din spațiul capitalist prin excelență, unde eficiența economică este literă de lege, nu-și permit să elimine latina, greaca (ori slavistica, apropo de o altă problemă filologică spinoasă la noi!) din arhitecturile lor academice. Aceste limbi sînt incluse în departamente speciale, sugestiv denumite Departments of Critical Languages și finanțate în regim diferit (a se citi „preferențial").

Evident, nici acolo, nici altundeva, nu se îngrămădesc armate de studenți pentru o licență în filologie clasică! Studiile în chestiune constituie un domeniu de elită și, ca atare, de nișă. Nimeni însă nu-și pune vreodată problema „abolirii" lor, pe motive de inadecvare economică, întrucît ele se identifică - istoric judecînd lucrurile - cu însăși apariția primelor universități, cu însuși debutul ideii de spirit academic în evoluția umanității”, a scris profesorul Cuțitaru.