Mai mult de un sfert (27,3%) dintre copiii din România petrec peste șase ore online, dacă sunt într-o zi de școală, iar procentul acestora crește la 48,3%, dacă sunt într-o zi de final de săptămână sau de vacanță, o arată datele Studiului privind utilizarea Internetului de către copii, realizat de Asociația „Salvați Copiii”. 

„Astfel, potrivit studiului menționat, copiii care petrec peste 6 ore pe internet zilnic spun că: sunt semnificativ mai nemulțumiți de relația cu părinții, prietenii și profesorii, precum și de viața lor din prezent; consideră într-o măsură semnificativ mai redusă că activitățile de zi cu zi au sens și sunt mai puțin optimiști cu privire la viitor; afirmă că au fost mai puțin relaxați în ultimele două săptămâni și sunt mai nemulțumiți de deciziile luate.   „Prezența sporită în mediul online atrage în mod direct și expunerea la riscuri: 54% dintre copii afirmând că au fost deranjați sau supărați de către alte persoane pe Internet; 61% dintre respondenți spun că s-au simțit inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe Internet, semnificativ mai multe fete și elevi de liceu”, afirmă autorii studiului.

„Comparativ cu rezultatele unui studiu similar, realizat de Salvați Copiii în 2015, se remarcă o creștere a timpului petrecut de copii pe Internet și a utilizării dispozitivelor mobile. Fără a subevalua impactul pozitiv al utilizării noilor tehnologii, sunt semne de îngrijorare atunci când un copil care petrece mult timp online începe să dezvolte o stare psiho-socială vulnerabilă. Având în vedere aceste aspecte, dar și oportunitățile de dezvoltare pe care mediul online le oferă, sunt esențiale informarea părinților și pregătirea cadrelor didactice, în vederea îndrumării copiilor în a folosi Internetul ca un instrument educațional util, păstrând un echilibru între timpul online și celelalte activități. În acest sens, Salvați Copiii a demarat deja un plan de lucru cu reprezentanții Ministerului Educației Naționale în scopul implementării unui curs acreditat pentru formarea cadrelor didactice pe această temă.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii.

Anul trecut, psihologul german Manfred Spitzer spunea într-un interviu acordat Televiziunii Române că device-urile inteligente sunt extrem de periculoase.

„Telefonul mobil poate să scadă IQ-ul prin simpla prezență. Niciun studiu nu arată că folosirea computerelor în școli e ceva bun. Dimpotrivă! Cu cât adolescenții folosesc mai mult smartphone-ul, cu atât au mai puțină empatie pentru părinți și prieteni. Smartphone-ul este unul dintre cei mai periculoși ucigași din istorie”, spunea el.

Acesta preciza că nu există niciun studiu care să ateste că „folosirea computerelor în școli e ceva bun. Multe studii arată că, dimpotrivă, ele afectează negativ învățarea”. Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a spus recent că „Ar trebui să găsim o metodă să folosim telefonul ca pe un instrument în procesul instructiv-educativ, nu să-l interzic”

În opinia psihologului Lenke Iuhoș, telefonul mobil a devenit un surogat al familiei și al prietenilor, iar lipsa de interacțiune directă poate avea efecte asupra vocabularului activ, fiind restrânsă astfel capacitatea de comunicare verbală, nonverbală și paraverbală, după arăta ActiveNews anul trecut.

„Cu orice oră în plus cu telefonul în mână, sistemul nervos se acomodează perfect la lumea formată, o lume în care, printr-o simplă atingere, deja ei, copii, schimbă lumea de pe ecran după bunul lor plac. Acestea provoacă în timp lipsa de răbdare, capacitatea de ascultare și analiză, capacitatea de a ține cont de reguli, iar capacitatea de concentrare este profund afectată. În schimb, lumea din telefon care se schimbă din secundă în secundă, îi provoacă stări de impulsivitate, ceea ce îi pot provoca dificultăți în perioadele de colaborare cu cei din jur. Cu cât copilul se află la vârsta în care trebuie integrat în comunitate, automatismele create de dependența de telefon mobil se vor răsfrânge nu doar la capitolul comunicare și cooperare, ci mai ales la capitolul de încredere în sine, inteligență emoțională, dezvoltare la un nivel inferior vârstei etc.”, a explică psihologul Lenke Iuhoș, specialist în psihologia copilului și adolescentului.