În anii’ 80, subiectele inspirate din operele marilor autori români nu erau o excepție în cadrul examenelor de limba și literatura română, ci o regulă, astfel încât texte semnate de Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri sau Mihai Eminescu se regăseau obligatoriu în programa școlară pentru admiterea la liceu.

Dacă despre testele PISA - cum ar fi importanța clonării sau caracterul artistic al graffiti - ActiveNews a relatat aici, vă propunem azi o întoarcere în timp cu 30-40 de ani, pentru a vedea cum arătau examenele de admitere la liceu în anii ’80.  Exemplele de subiecte sunt selectate din culegerea "Limba română. Subiecte date la examenele de admitere în licee și școli profesionale în perioada 1972-1993”, autori Dumitru Ivănuș și Ion Popa (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993).

Sesiunea iunie 1981

1.Se dă textul:

„Nu știu cum se cheamă satul acesta, dar știu că pretutindeni pe unde m-ai dus, unde s-a vorbit românește, este pământul Patriei mele.” (Barbu Delavrancea)

Cerințe:

a. Subliniați predicatele și arătați felurile lor;

b. Delimitați propozițiile și arătați felul lor;

c.  Explicați semnele de punctuație folosite în textul dat.

Sesiunea iunie 1984

1. Să se realizeze analiza sintactică a frazei următoare:

„Când vuia în sobă tăciunele aprins care se zice că face a vînt și a vreme rea, sau cînd țiuia tăciunele despre care se zice că te vorbește cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, și-l buchisea cu cleștele, să se mai potolească dușmanul”. (Ion Creangă).

2. Alcătuiți două fraze în care să introduceți expresiile a duce cu vorba, a se duce într-un suflet.

Sesiunea iunie 1987

1.  Se dă textul:

„Noi suntem semințe și pământul e al nostru,

știm cel mai bine locul și patima și rostul,

știm cel mai bine legea și mersul înainte,

sîntem, după nevoie, și lacrimă și dinte”. (Nichita Stănescu)

Cerințe:

a. Enunțați ideea principală a versurilor date;

b. Arătați care sunt semnele de punctuație în textul dat și explicați de ce s-a folosit fiecare;

c.  Alcătuiți două propoziții în care, pe rînd, fiecare din cuvintele date să fie subiecte și atribute: semințe, patimă, pămînt, rost, lege. Subliniați cu o linie subiectele și cu două linii atributele din fiecare propoziție elaborată.

Sesiunea iulie 1990, licee militare

1.Se dă textul:

„A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea”. (George Topârceanu).

Cerințe:

a. Subliniați predicatele, delimitați propozițiile din text și identificați felul acestora;

b. Contrageți ultima propoziție în partea de propoziție corespunzătoare;

c. Constuiți patru fraze în care să se afle propoziții subordonate predicativă, atributivă, completivă directă și circumstanțială de scop, introduse prin conjuncția subordonatoare să;

d. Alcătuiți trei propoziții sau fraze în care verbul a socoti să aibă sensuri diferite.
 

Culegerea mai sus menționată, din care am selectat aceste exemple, cuprinde doar subiectele de limba română (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, ortografie, punctuație, stilistică), nu și pe cele de literatură, despre care autorii spuneau că:

"Subiectelor de literatură nu li se pot da soluții unice, precumpănitoare fiind, în acest caz, originalitatea interpretării date de candidat, puterea lui de percepție asupra textului literar, capacitatea de analiză și sinteză, deprinderile sale de exprimare dobîndite de-a lugul școlarității, precum și bogăția vocabularului de care acesta dispune”.

Este vorba despre analizele sau comentariile literare, care, în ultimii ani, au fost eliminate treptat din programa școlară, fiind considerate depășite și nepotrivite vremurilor noastre.