Curtea Constituțională a României neagă că ar tergiversa luarea unei decizii în cazul Coman, prin care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului din Codul Civil ce prevede că în țara noastră nu sunt recunoscute căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini.

„În legătură cu unele informații apărute în mass­-media cu privire la faptul că în Dosarul nr.78D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.277 alin. (2) și (4) din Codul civil, Curtea Constituțională ar fi amânat, din nou, soluționarea cauzei, menționăm, spre o corectă informare, următoarele:

- la data de 29 noiembrie 2016, Curtea Constituțională a dispus suspendarea cauzei și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei Curți cu numărul C­673/16 Coman și alții;

- cauza rămâne suspendată până la primirea soluției pronunțate de instanța de la Luxemburg, sens în care Curtea stabilește termene intermediare de control, așa cum sunt cele acordate pentru datele de 30 martie, 27 iunie și 23 noiembrie 2017;

- aceste termene intermediare nu au semnificația unor amânări succesive a soluționării excepției de neconstituționalitate”, informează CCR, printr-un comunicat de presă.

Adrian Coman și Clai Hamilton sunt doi homosexuali care s-au căsătorit în Belgia. Dosarul prin care ei cer recunoașterea mariajului în România a fost înregistrat la CCR la 21 ianuarie 2016. După mai multe amânări ale pronunțării deciziei, la 29 noiembrie 2016, judecătorii au aprobat cererea Asociației ACCEPT, care solicitase CCR trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar la 30 decembrie 2016 au introdus cerere de decizie preliminară.

A fost pentru prima oară când CCR a trimis întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene! Ȋnsă nici CJUE nu se grăbește să tranșeze această problemă. Conform calendarului oficial, CJUE nu a programat vreo ședință de judecată pentru cazul C­673/16 până la finalul lunii iulie a.c.. 

UE a reușit până acum să evite adoptarea unei poziții clare cu privire la problema recunoașterii juridice a relațiilor între persoane de același sex, având în vedere că aceasta e o chestiune ce ține exclusiv de competența statelor membre. 

La redactarea Directivei 2004/38/[CE] privind libera circulație a persoanelor, pe marginea căreia sunt formulare întrebările preliminare ale CCR, Comisia Europeană a considerat că termenul de „soț” se referă la căsătoria între persoane de sex opus. Parlamentul European propusese ca în Directivă printre „membri ai familiei” să fie incluși și soții/partenerii de același sex, dar amendamentul a fost respins. „Comisia este reticentă în a opta pentru o definiție a termenului «soț», care să facă referire specifică la soțul de același sex. În prezent, numai două state membre au legiferat căsătoriile între parteneri de același sex. În plus, în jurisprudența sa, Curtea de Justiție a precizat că, în conformitate cu definiția general acceptată de statele membre, termenul «căsătorie» înseamnă o uniune între două persoane de sex opus”, se precizează în documentul Comisiei Europene - COM(2003) 199 final.

Decizia pe care CJUE o va lua în Cazul C­673/16 „Coman și alții” va produce efecte pentru toate statele membre UE.