Ȋn 1989 a fost Revoluție, până ce ea n-a mai fost. 1.142 de oameni au murit atunci. Din eroism, din întâmplare sau din niște calcule meschine. Numărul celor uciși la mitingurile de protest din 17 - 22 decembrie 1989 nu depășește 200.  

Ȋn București au murit 543 de oameni. 49 dintre ei, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989. Ceilalți, după fuga lui Ceaușescu. Sunt militari care s-au împușcat între ei, victime ale unor diversiuni abil create, sau civili loviți de gloanțele trase aiurea, din prostie sau din spaimă, de soldați în termen care, abia încorporați, primiseră o armă în mână și un ordin de la superiorii lor. Au tras militarii, au tras cadrele M.I., dar și civilii care fuseseră înarmați. Și au mai tras și alții... 
Prin această vărsare de sânge, care a semănat teroarea, s-a auto-legitimat noua putere criptocomunistă. 

După 27 de ani, timp în care și-au bătut joc de Dosarul Revoluției, procurorii recunosc acum că întrebarea „Cine a tras în noi, după 22?” e legitimă. Și motivată. „Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității (...)”, se precizează într-un comunicat de presă emis, la 3 noiembrie a.c., de Parchetul General.   

„Ȋntreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale”

La 22 decembrie 1989, ora 23:00, Ion Iliescu a anunțat la Televiziunea Română că organul suprem de conducere a țării este Frontul Salvării Naționale. „Ȋntreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei și a unităților Ministerului de Interne”, declara Iliescu. El a făcut apel ca miliția „împreună cu comitetele cetățenești, să asigure ordinea publică”.


„Situația premisă a infracțiunii contra umanității referitoare la existența unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localități în care au avut loc incidente armate (...)”, spun astăzi procurorii. 

„Din modul în care s-a produs acest atac reiese existența unui plan după care s-a acționat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forțelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naționale și difuzarea unor ordine, rapoarte și informații false, scoaterea în stradă și înarmarea populației, respectiv crearea aparenței unui «război civil» în care să se confrunte unități înarmate aparținând Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne sau aceluiași minister, în scopul preluării puterii și legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste și uneori false, la tăierea legăturilor telefonice și aducerea la conducerea ministerelor de forță a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecința generării unui «război» psihologic și mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.”

Nu sunt deloc lucruri noi. Raportul Parchetului Militar asupra Evenimentelor din Decembrie 1989 detalia, încă din 1994, modul în care a fost generat și întreținut acest „război”.  

Au fost încălcate regulamentele aplicabile în cazul acțiunilor de luptă

„Ȋn zona Otopeni – Băneasa, ce cuprinde două obiective deosebite din punct de vedere al siguranței naționale (cele două aeroporturi), se constată o concentrare deosebită a unităților militare M.Ap.N. și M.I..
Am avut ocazia să ne referim la vidul de comandă și de coordonare consecutiv morții generalului Milea (n.r. - în dimineața zilei de 22 decembrie 1989) și a fugii lui Ceaușescu, care s-a manifestat atât între unități aparținând aceluiași minister, cât și între unitățile celor două ministere (M.Ap.N. și M.I.)”, se precizează în Raportul Parchetului Militar din 1994.

„Starea de spirit era alimentată, printre altele, de o suspiciune reciprocă. Anunțurile Televiziunii și datele furnizate de coordonatorii de zbor din Aeroportul Otopeni, ca și cele din C.A.A.T au provocat executarea unui număr mare de lovituri antiaeriene, acestea, la rândul lor, creând o adevărată psihoză a atacurilor teroriste (Se suspiciona un atac aerian însoțit probabil de desant).”

 
„Pe fondul situației care s-a creat s-au distribuit cetățenilor din comună, fără criterii precise, arme și muniți din depozitul Gărzilor Patriotice al I.A.N.C. Otopeni. Intrând în posesia armelor, civili de acum înarmați au acționat individual, fără a exista între ei vreo coordonare sau o organizare, fie și minimă, a acțiunilor pe care-și propuneau să le întreprindă.
Ȋncepând cu noaptea de 22/23.12.1989, îndreptându-se spre București și-au făcut apariția, eșalonat, unități militare din teritoriu, fără ca în prealabil forțele care acționau în zonă să fie anunțate.”

Ca urmare a lipsei de cooperare dintre unitățile trimise în misiune, 125 de oameni au fost împușcați mortal, iar 229 au fost răniți, arată Raportul Parchetului Militar din 1994. „S-a constatat în cursul anchetelor că, prin încălcarea prevederilor regulamentare aplicabile în cazul acțiunilor de luptă, s-au produs incidente grave. Necunoașterea sau neanunțarea misiunilor unor unități ori subunități care intenționau să pătrundă într-un anumit dispozitiv, nerecunoașterea prealabilă între formațiuni militare, neprecizarea sectoarelor de tragere, constituirea unor dispozitive supra-aglomerate, lipsa de coordonare sol-aer sau aer-sol au constituit factori determinanți, în absența cărora numărul victimelor ar fi fost substanțial redus.

Spre exemplu:
-  Dosar nr. 87/P/90 al Parchetului mitar Tg. Mureș. La 24.12.1989, pe fondul lipsei de cooperare între subunitățile M.Ap.N. aflate în dispozitivul de apărare al Aeroportului din Tg. Mureș, sold. Mateș Mihai din U.M. 01244 Tg. Mureș a fost împușcat mortal de către militari din U.M. 01980 Câmpia Turzii care au deschis focul asupra unui autoturism considerat (în mod nejustificat) că ar aparține unor elemente terorist – diversioniste.”
Mateș Ioan Mihai avea 20 de ani și era din comuna Ribița, județul Hunedoara.

„A executat foc asupra locuinței cu tunul și cu mitraliera de pe tanc”

Incidentul petrecut la 23 decembrie 1989 pe strada Moș Adam din București este edificator pentru haosul care exista în armată. 

Pe strada Moș Adam locuia Marioara Agache, sora lui Nicolae Ceaușescu. Ȋn dimineața acelei zile, militari de la U.M. 02666, U.M. 02652 și U.M. 01315 au acționat în zonă, „bănuindu-se că ar exista persoane suspecte”, se spune în Raportul Parchetului Militar. „De fapt, locuința fusese verificată de un grup de militari de la U.M. 02652 București și, în timp ce aceștia se aflau în interior, împreună cu mai mulți civili, pe strada Lespezi (paralelă cu str. Moș Adam) o altă grupă de militari de la U.M. 02666, sub comanda maiorului Rădulescu Romulus, se deplasa către aceeași locuință, verificând imobilele vecine, la fiecare dintre acestea rămânând câte un militar. La un moment dat ofițerul, la sugestia unor civili, s-a urcat în podul unei locuințe aflate vis-a-vis de casa Marioarei Agache, de unde, rupând o bucată din cartonul acoperișului, a scos țeava pistolului mitralieră și i-a somat pe cei din casa Mărioarei Agache să se predea. Militarii aflați în imobilul respectiv, constatând că s-a deschis focul asupra lor, au ripostat, rănindu-l pe maiorul Rădulescu Romulus. Declanșarea acestor trageri a fost observată de militari din incinta U.M. 01315 București, al cărui comandant a ordonat ca în zonă să se deplaseze un tanc care să execute foc asupra locuinței, bănuindu-se că în interior se aflau persoane suspecte.

Primind ordinul, maiorul Ivanov Vasile a preluat comanda unui tanc cu care s-a delasat pe str. Moș Adam și a executat foc asupra locuinței cu tunul și cu mitraliera de pe tanc. Ȋn acele momente, către casa lui Marioara Agache, dinspre str. Mărgeanului, se deplasa o grupă de militari (sub comanda căpitanului Botezatu Nicușor) și mai mulți civili, care au fost surprinși de focul tras de pe tanc în lungul străzii Moș Adam.
Urmare a tragerilor executate în zonă, în circumstanțele prezentate, au decedat patru persoane.”

Mincă Silviu Ștefan avea 14 ani și era  elev la Liceul Industrial „Metaloglobus” din București.
Nedelciu Claudiu – Anton avea 21 de ani și era de profesie lăcătuș - mecanic. 
Nuică Constantin avea 39 de ani, era căsătorit și lucra, ca gravor, la Ȋntreprinderea „Electromagnetica”.
Stancu Ion avea 31 de ani și patru copii: doi băieți și două fete. 

 
Militarii erau pe blocuri, fără ca dispunerea lor să fie cunoscută de către celelalte dispozitive 

Un alt incident grav, în care și-au pierdut viața 8 persoane (un ofițer și 7 civili), iar alte 22 (1 subofițer, 2 soldați și 19 civili) au fost rănite, s-a petrecut în zona Pieții Moghioroș.

„Ȋncepând cu noaptea de 23.12.1989 pe Bd-ul Al. Moghioroș au început să sosească efectivele U.M. 01270 Focșani, fără ca acestea să fie informate despre dispozitivele existente în zonă și acțiunile ce se desfășoară. Starea de stress acumulată de efectivele U.M. 01270 Focșani ca urmare a tragerilor exutate în localiățile Râmnicu Sărat, Otopeni și în diferite regiuni ale Bucureștiului, aflate pe traseul de deplare al coloanei, precum și informațiile unor cetățeni, că din anumite blocuri se execută trageri de către teroriști, au creat psihoza atacurilor teroriste.
Dispunerea militarilor pe blocurile din zona Moghioroș, fără a fi cunoscută de către persoanele civile aflate în baraje și de către celelalte dispozitive militare, ca și crearea unui vid de comandă și cooperare între U.M. 01270 Focșani și Ministerul Apărării Naționale au constituit tot atâtea împrejurări de natură să creeze confuzie și premize pentru eventualele incidente. La acestea se adaugă tragerile executate asupra unor persoane cu conduită suspectă ori asupra unor autoturisme care nu au oprit la barajele civile și militare.
Aceste condiții și împrejurări sunt evidențiate concret în următoarele dosare:

- Dosarul nr. 1015/P/1991 – Andrei Constantin – decedat;
Ȋn noaptea de 24/25.12.1989, în timp ce se afla într-un autobuz ITB care circula în zona Piața Moghioroș, ca urmare a neopririi autobuzului la somație, militarii din U.M. 01270 Focșani au deschis focul asupra acestuia. Andrei Constantin a fost ucis, iar alți 5 pasageri răniți (dosarele 981, 991, 993, 1014/P/1991).”
Andrei Constantin avea 26 de ani și era lăcătuș mecanic la IMAIA Ilioara.

- „Dosarul nr. 1008/P/1991 – Giurcanu Vasile și dosarul nr. 1358/P/1991 – Georgescu Ilie;
Ȋn noaptea de 22/23.12.1989, cei doi se aflau în autoturismul lui Georgescu Ilie, condus de acesta în zona Piața Moghioroș, pentru a-și căuta fiii. Ȋntrucât s-a creat impresia (falsă) că din mașină s-a tras, asupra ei s-a deschis focul de către militari din U.M. 01210 precum și de militari din U.M. 01270 Focșani care păzeau un camion de muniție. Giurcanu Vasile a fost ucis, iar Georgescu Ilie rănit.”
Giurcanu Vasile avea 50 de ani.

- „Dosarul nr. 1007/P/1991 – Poenaru Toma;
Ȋn noaptea de 23/24.12.1989 s-a dus la locuința cumnatei sale, care se afla în apropierea oficiului poștal nr. 2, pentru a o anunța că apa este otrăvită. Somat de un militar, Poenaru Toma s-a îndreptat spre acesta cu mâinile ridicate, iar la un moment dat a lăsat mâinile în jos, fiind împușcat mortal de acesta.”
Poenaru Toma avea 50 de ani.

- „Dosarul nr. 1005/P/1991 – maiorul Murariu Florică din U.M. 02317 București;
Ȋn dimineața zilei de 24.12.1989 a fost împușcat mortal de soldatul Lepădatu Fănică din U.M. 01270 Focșani, în timp ce se deplasa în zona Parcului Moghioroș, întrucât după ce a fost oprit de acesta pentru control, a lăsat brusc mâinile în jos.”
Murariu Florică (34 de ani) era sportiv legitimat la clubul Steaua. Jucător de rugby, Murariu a fost căpitanul echipei naționale și al echipei Steaua București.

- „Dosarul nr. 979/P/1991 – Curișaiu Gherghina – rănită;
Ȋn noaptea de 22/23.12.1989 se afla împreună cu o colegă de serviciu și prietenul ei în autoturismul condus de acesta, circulând în zona Piața Moghioroș. A fost rănită de focurile de armă trase din două TAB – uri ale U.M. 01210 Bucureșt, în urma sesizării făcute de un cetățean că mașina nu a oprit la control.”

VA URMA: Ce știau procurorii, încă din 1994, despre țintele false apărute pe radarele militare în zilele Revoluției 


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.