„Investigaţia accidentului aviatic din Apuseni, la final”, „Anchetă finalizată, iată cine sunt vinovaţii”, au titrat și vor titra televiziunile, anunţând finalizarea unui raport întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS). De investigarea accidentului aviatic din Apuseni se ocupă însă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia parchetelor militare.

 

Şi numai procurii pot stabili eventualele culpe, prin soluţia pe care o vor da în acest dosar. Iar ancheta lor este încă în derulare!

Ȋn ziua de 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni s-a prăbușit un avion ce efectua o cursă umanitară. La bordul aeronavei se aflau comandantul acesteia, Adrian Iovan, copilotul Răzvan Gabriel Petrescu și pasagerii: dr. Radu Zamfir, dr. Sorin Ianceu, dr. Valentin Calu, dr. Pavel Constantin Pivniceru și studenta la medicină Aurelia Ion. Pilotul Adrian Iovan și Aura Ion au decedat.

La două săptămâni după producerea tragediei din Munţii Apuseni, PȊCCJ informa că „mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi  trimise spre examinare la un laborator de specialitate.” Două luni mai târziu, procurorii anunţau că au trimis o solicitare Ministerului Transporturilor „privind punerea la dispoziţie a raportului preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS)”. După un an de la accidentul aviatic, PȊCCJ preciza că „se aşteaptă depunerea de către CIAS a Raportului de investigaţie tehnică a accidentului aviatic din data de 20 ianuarie 2014.”

Şi toată ancheta a stat pe loc în așteptarea acestui raport. Care nu are niciun rol în probatoriul cauzei. CIAS nu figurează pe lista experţilor judiciari a Ministerului Justiţiei și chiar pe site-ul oficial al instituţiei se precizează că „ (CIAS) desfășoară investigaţii privind siguranţa aviaţiei civile, independent de orice altă anchetă sau investigaţii și nu are atribuţii în stabilirea responsabilităţilor sau a răspunderii juridice”.

Această concluzie reiese şi din Protocolul de cooperare încheiat între CIAS şi PÎCCJ, unde se arată că raportul nu poate fi folosit decât în scopul asigurării siguranţei aviaţiei civile, folosirea lui în alte scopuri putând duce la interpretări eronate.

Cum s-a tras de timp în anchetă

Singurul efect direct al raportului CIAS a fost temporizarea cercetărilor efectuate de procurori. La 20 ianuarie 2014, CIAS l-a desemnat pe Sorin Cimpoeru în fruntea Comisiei care investiga accidentul aviatic produs în Munţii Apuseni. Şapte luni mai târziu, lui Cimpoeru i-a fost suspendat contractul de muncă. La 1 septembrie 2014, el a făcut o plângere penală prin care îl acuza pe directorul general al CIAS, Nicolae Stoica, că „arogându-și, în mod ilegal calitatea de conducător al investigaţiei, l-a supus la presiuni psihice, morale și pecuniare nejustificate pentru finalizarea investigaţiei”. 

„În mai multe rânduri a organizat ședințe de lucru pe tema evenimentului din Apuseni, arogându-și în mod ilegal calitatea de conducător al investigației, cerând în permanență finalizarea acesteia, pe motiv că «are presiuni politice»”, declara Cimpoeru, într-un comunicat de presă. „Mă întreb de ce, deși, până la suspendarea contractului meu de muncă, existau peste 90% dintre elementele necesare finalizării investigației în cazul Apuseni, Raportul Final nu a fost redactat până acum?”, se întreaba Cimpoeru, retoric, în finalul comunicatului de presă.

 

(La 8 zile după ce CIAS a dat publicităţii raportul preliminar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a decis clasarea cauzei în care Nicolae Stoica, director general al CIAS, era cercetat pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu. Sorin Cimpoeru a atacat ordonanţa de clasare, iar cauza se află acum pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.)

La 19 ianuarie 2015, adică la comemorarea unui an de la accidentul aviatic, CIAS a dat publicităţii un raport preliminar de două pagini, ce conţinea doar o singură informaţie: „producătorul motoarelor a menționat că nu a detectat anomalii tehnice care să indice afectarea puterii motoarelor în condițiile de testare.”

Ȋn finalul raportului se face și o precizare importanţă: „CIAS, prin emiterea Raportului Final al investigației privind siguranța aviației civile nu urmărește stabilirea de vinovați sau vinovății (...). Investigațiile privind siguranța sunt independente, distincte de orice proceduri judiciare sau administrative destinate stabilirii culpei sau răspunderii și nu aduc atingere acestor proceduri.” 

Ȋn concluzie, mult așteptatul raport pe care CIAS îl face public astăzi NU ţine locul expertizei tehnice pe care doar PȊCCJ o poate dispune în acest dosar. Iar finalizarea raportului CIAS NU înseamnă, în niciun caz, finalizarea anchetei, așa cum unii, din amatorism sau din interes, lasă să se înţeleagă.