ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



„Ȋn penitenciare se moare pe capete”, susțin promotorii ordonanței de urgență pentru grațiere. De fapt, conform datelor oficiale, în afara penitenciarelor se moare într-un ritm mult mai accelerat.

Conform unei informări publicate de Administrația Națională a Penintenciarelor (ANP) la 20 ianuarie 2017, anul trecut „corespunzător unui efectiv mediu de 27984 de persoane aflate în custodia ANP, s-au înregistrat un număr de 98 decese, respectiv 3,5 la mia de deținuți”.
 
Acest număr, susține ANP, „este de aproximativ 3 ori mai mic decât în populația generală, dacă ne raportăm la statistica oficială a Institutului Național de Statistică, corespunzător anului 2015 (11,7 decese la mia de locuitori)”.

Ȋnsă calculul celor de la ANP este sub-dimensionat, așa cum ei înșiși mărturisesc, deoarece, „la nivelul administrației penitenciare, numărul de persoane private de libertate custodiate în anul 2016 a fost 40712. Acest aspect este important pentru a înțelege că numărul celor care sunt în răspunderea Administrației Naționale a Penitenciarelor într-un an este mult mai mare decât efectivul mediu numeric la care v-am prezentat cifrele de mai sus.”

Cauzele principale ale decesele înregistrate în rândul persoanelor private de libertate au fost afecțiunile medicale cronice/cazuri în fază terminală. „Astfel, din cele 98 de cazuri, 31 au avut ca și cauză a decesului boli neoplazice, ceea ce reprezintă 31,63% din totalul deceselor în 2016. Comparativ cu anul 2015 unde din totalul de 113 decese, 41 au avut ca si cauză boli neoplazice, ceea ce reprezintă 36,28% din total.”

Anul trecut, în închisori au fost înregistrate și 11 cazuri de deces prin suicid (3,95 la 10.000 de deținuți), cu unul mai mult decât în anul 2015.

ANP susține că „din acest punct de vedere, din statistica oficială a Consiliului Europei rezultă că sistemul penitenciar românesc se află mult sub rata incidenței suicidului la nivel European. Câteva exemple privind statistica aferentă anului 2013:
1. Norvegia 30 cazuri suicid/10000 de deținuți
2. Franța 12,4/10000
3. Belgia 11/10000
4. Spania 10/10000
5. Portugalia 9.1/10000
6. Germania 7,4/10000”

Cei mai mulți deținuți sunt condamnați pentru omor, viol, tâlhărie sau trafic de droguri

La data de 17 ianuarie 2017, ANP înregistra un efectiv de 27.559 de persoane custodiate, raportat la 18.985 de locuri de cazare, atât cât este capacitatea legală de deținere, calculată la o suprafață de 4 mp alocați fiecărui deținut (n.r. – conform standardelor stabilite de CEDO). „Indicele de ocupare este de 145,16% și există un deficit de 8.574 de locuri”, informează ANP.

Cele mai aglomerate unități penitenciare sunt, conform situației din 19 ianuarie a.c., la Penitenciarul Satu Mare, unde sunt 513 deținuți pe 235 de locuri, la Târgu Mureș - 438 de deținuți/207 locuri și Ploiești – 430 deținuți/209 locuri. Toate trei sunt penitenciare cu regim semideschis și deschis.  

Ȋn ceea ce privește infracțiunile comise, conform ultimei statistici pe acest subiect, publicată de ANP la 31 noiembrie 2016, din totalul de 27.598 persoane aflate în penitenciare, centre de detenție și centre educative: 
• 3 persoane sunt condamnate pentru infracțiuni contra statului (spionaj, trădare, subminarea puterii de stat);

• 10.341 de persoane sunt condamnate pentru infracțiuni contra persoanei, din care:
- 6.216 pentru omor (5.797 – condamnați definitiv);
- 2.044 pentru viol;
- 144 pentru acte de pedofilie;

• 11.275 de persoane sunt condamnate pentru infracțiuni contra patrimoniului, din care: 
- 5.368 pentru furt;
- 4.503 pentru tâlhărie;
- 1.005 pentru înșelăciune;
- 7 pentru abuz de încredere;

• 224 de persoane sunt condamnate pentru infracțiuni contra autorității, din care 217 pentru ultraj;

• 1.589 persoane sunt condamnate pentru infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege, din care:
- 559 pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere;
- 265 pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe;
- 178 pentru constituirea unui grup infracțional;
- 76 pentru abuz în serviciu;
- 29 pentru dare de mită;
- 62 pentru luare de mită;
- 66 pentru trafic de influență;

• 81 de persoane sunt condamnate pentru infracțiuni de fals, din care 27 pentru punerea în circulație de valori falsificate;

• 325 de persoane sunt condamnate pentru infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, din care:
- 84 pentru tulburarea liniștii și ordinii publice;
- 59 pentru abandon de familie;
- 21 pentru pornografie infantilă;
- 40 pentru proxenetism;

• 3.759 de persoane sunt condamnate pentru infracțiuni reglementate prin decrete și legi speciale, din care:
- 1.285 pentru infracțiuni prevăzute de Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; 
- 331 pentru infracțiuni prevăzute de Legea 39/2003 privind criminalitatea organizată;
- 155 pentru infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție;
- 275 pentru infracțiuni prevăzute de Legea 86/2006 privind Codul vamal al României;
- 542 pentru infracțiuni prevăzute de Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea  traficului de persoane.
 
13.023 de deținuți au condamnări de până la 5 ani de închisoare

Din totalul de 27.598 de deținuții aflați în custodia ANP la finele lunii noiembrie 2016, 10.574 erau recidiviști. 6.425 aveau antecedente penale, iar 10.599 - fără antecedente penale.

Din punctul de vedere al duratei pedepselor/sancțiunilor aplicate de instanțele de judecată, situația se prezintă astfel:
- 13.023 de deținuți (12.248 aflați în închisori, 399 în centre de detenție și 376 în centre educative) execută pedepse sub 5 ani (deci ar putea beneficia de grațierea prevăzută în ordonanța de urgență dacă infracțiunile comise de ei nu se află pe lista celor exceptate de la art.3);
- 7.176 de deținuți (7054 în închisori, 113 în centre de detenție) execută pedepse cuprinse între 5 și 10 ani;
- 2.501 deținuți (2.474 în închisori, 27 centre de detenție) execută pedepse cuprinse între 15 și 20 de ani de închisoare;
- 1.503 deținuți (1.502 în închisori și unul în centru de detenție) execută pedepse cuprinse între 15 și 20 de ani;
- 957 de deținuți aflați în închisori execută pedepse de peste 20 de ani;
- 175 de deținuți sunt condamnați la detențiunea pe viață.

ANP informează și că, în baza datelor statistice deținute, rata de recidivă este de 38,27%. Mai exact, din 10 deținuți eliberați din penitenciar, 4 comit din nou infracțiuni și se întorc în spatele gratiilor. 
  
Deosebit de îngrijorător este faptul că incidența infracțiunilor cu violență este crescută în rândul tinerilor. Din totalul persoanelor private de libertate existente în penitenciare, 1.242 sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18-21 ani, arestați pentru furt (388 dintre ei), omor (167), tâlhărie (463), viol (96), trafic de minori (17), distrugerea (8), ultraj (5), conducerea unui vehicul fără permis de conducere (14), constituirea unui grup infracțional organizat (7), Legea nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (18) și alte infracțiuni (59).

Din cei 412 de minori aflați în custodia ANP, 128 sunt arestați pentru furt, 50 pentru omor, 178 pentru tâlhărie, 43 pentru viol și 13 pentru alte infracțiuni.