Ieri, o delegaţie a Asociaţiei 21 Decembrie 1989 a depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de sesizare a Inspecţiei Judiciare, pentru anchetarea împrejurărilor în care a fost săvârșită, la secţia parchetelor militare, fapta de închidere abuzivă a dosarului, prin clasare, în ciuda mai multor decizii CEDO care spun că prescripţia nu operează nici în cazul acestor crime.

„Reamintim că respectarea deciziilor CEDO este o obligaţie a Statului Român, decurgând dintr-un Tratat internaţional – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la care România a aderat în anul 1994, când a și fost transpusă în dreptul intern”, se precizează într-un comunicat remis presei de Asociaţia 21 Decembrie 1989.
„Asociaţia 21 Decembrie a susţinut că, pentru verificarea halucinantei închideri a dosarului Revoluţiei, nu ar mai trebui așteptarea de câţiva ani, precum în cazul Mineriadei, și că Inspecţia judiciară de pe lângă CSM trebuie să facă cercetari, potrivit legii și rolului său activ. 

Ȋn dosarul mineriadei, după ce el a fost închis abuziv de Parchetul General, în anul 2009, sub pretextul prescripţiei, un complet al Ȋnaltei Curţi a menţinut, în mod rușinos, măsura de netrimitere în judecată, și, drept urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea art.2,3 (latura procedurală) și 8 din Convenţie, și anume pentru că tratamentele neomenoase, moartea, torturarea, lipsirea de libertate a atâtor persoane nu au fost cercetate adecvat de către procurori.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 a arătat că nu se poate concepe ca o ordonanţă care închide un dosar să omită intrumentarea, să ascundă sub tăcere, situaţia unui număr de peste 4000 de persoane vătămate în evenimentele din decembrie 1989, ceea ce constituie ori gravă neglijenţă, ori rea-credinţă, ori comandă politică sau militară ilegală și favorizarea infractorului.

Inclusiv CSM poate recunoaște că este o fractură logică între cele două decizii de redeschidere a dosarului Mineriadei și, concomitent, de închidere a dosarului Revoluţiei, cât și a ambelor, în raport cu cea de trimitere în judecată pentru crime comise în timpul perioadei regimului comunist (cazurile Vișinescu sau Ficior) - astfel că, una din primele concluzii ale oricărui observator independent ar fi că, undeva, procurorii Parchetului General abuzează grav!

Așteptăm deci de la CSM să asigure independenţa Justiţiei, pentru a face lumină și pentru a da soluţii juste în aceste dosare, respingând ingerinţele politicului și serviciilor secrete despre care există puternică suspiciune legitimă de a fi ordonat tergiversări grave sau soluţii abuzive, în conflict cu legile române și cu convenţiile internaţionale”.