ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Dr. Burnei a fost reținut de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București în seara zilei de 10 decembrie a.c. Era sâmbătă. A doua zi, procurorii au solicitat Tribunalului București emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele medicului, pentru 30 de zile. Judecătorul de drepturi și libertăți  a respins propunerea, impunând inculpatului măsura arestului la domiciliu. 

ActiveNews vă prezintă, în exclusivitate, textul integral al motivării deciziei judecătorului de la Tribunalul București. Așa cum v-am prezentat și textul integral al referatului cu propunerea de arestare preventivă a procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Publicăm aceste documente, convinși fiind că cititorii noștri au dreptul la o informare corectă în legătură cu acest caz. Cazul dr. Burnei este unul de interes public. Acuzațiile la adresa medicului și pledoariile celor care îl susțin în spațiul public conțin, cel mai adesea, doar argumente de ordin emoțional. Stabilirea vinovăției sau nevinovăției unui om trebuie însă să se bazeze de probe și pe argumente de ordin juridic.

Iată motivarea deciziei Tribunalului București:     

„JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,
Asupra referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti, cu privire la inculpatul Burnei Gheorghe, deliberând constată următoarele:

Pe rolul Tribunalului București – Secția I-a Penală a fost înregistrat sub nr. (...) la data de 11.12.2016, referatul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a solicitat judecatorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 zile, împotriva inculpatului Burnei Gheorghe – cercetat pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 289 alin. 1 C.p., toate cu aplic.art. 38 alin. 1 C.p., cu începere din data de 12.12.2016 și până la data de 10.10.2017 inclusiv,

Prin referatul cu propunere de arestare preventivă înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția I Penală la data de 11.12.2016 sub nr. 3141/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucuresti, s-au reținut în concret, în fapt, în sarcina inculpatului următoarele: (aici puteți citi textul integral al referatului procurorilor).

În referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului se mai arată că: în cauză există indicii privind săvârșirea de către inculpatul Burnei Gheorghe a unor infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale sau sănătății, în care victimele sunt minori aflați anterior într-o stare de sănătate precară, stare pe care inculpatul prin acțiunile sale intenționate a agravat-o, astfel încât lăsarea în libertate a inculpatului ar putea îngreuna cerectările ce trebuie efectuate și sub aceste aspecte. Astfel se apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea măsurii preventive, deoarece din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile, iar măsura este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și este totodată proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului.

De asemenea judecătorul reține că în cuprinsul referatului conținând propunerea de luare a măsurii arestarii preventive privind pe inculpatul Burnei Gheorghe au fost descrise pe larg faptele pentru care se efectuează cercetări în cauza de față, cu indicarea probelor care îndreptățesc în opinia Ministerului Public reținerea în cauză a suspiciunii rezonabile privind comiterea de către inculpat a infracțiunilor sub aspectul cărora se efectuează cercetări.

Examinând propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucuresti de luare a măsurii arestării preventive, cât și susținerile formulate de apărărtorii aleși ai inculpatului Burnei Gheorghe privind nulitatea relativă a propunerii de luare a măsurii arestării preventive, Judecătorul de drepturi si libertări reține următoarele:

Potrivit art. 13(1) lit. a din OUG nr.43/2002 privind DNA sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 de euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro.
Or, se observă cu ușurință, din adiționarea sumelor primite cu titlul de mită de către inculpat în cele 15 infracțiuni de care este acuzat, că valoarea acestora este sub plafonul de 10.000 de euro în echivalent lei stabilit de legiuitor.

Atâta timp cât Parchetul de pe lângă Tribunalul București nu a formulat nici o acuzație penală cu privire la sumele găsite la domiciliul ori la cabinetul inculpatului cu ocazia perchezițiilor, acestea nu constituie obiect al infracțiunii de luare de mită și nu pot fi luate în calcul la stabilirea cuantumului în euro dincolo de care competența de efectuare a urmării penale revine DNA.

Atâta timp cât obiectul infracțiunii de luare de mită nu depășește 10.000 de euro în echivalent lei, iar inculpatul nu are vreo calitate personală care să atragă competența DNA, competența de efectuare a urmării penale revine Parchetului de pe lângă Tribunalul București, întrucât potrivit art. 56(6) din C.p.p., este competent să efectueze urmărirea penală procurorul de a parchetul corespunzător instanței, care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza.
Or, infracțiunea de luare de mită (art. 289 din C.p.) este judecată în primă instanță de către Tribunal, in baza art. 36 lit. a din C.p.p.
Prin urmare nu pot fi reținute, și vor fi respinse, susținerile privind nulitatea relativă a propunerii de arestare.

Înainte de a trece la analizarea propunerii de arestare preventivă, pentru înțelegerea cauzei, trebuie făcute următoarele precizări:
Obiectul prezentei propuneri îl reprezintă cele 15 infracțiuni de luare de mită pe care le-ar fi săvârșit inculpatul în perioada 26.10.2016 - 24.11.2016.
Prin urmare, instanța este învestită să verifice dacă numai cu privire la aceste acuzații se impune luarea sau nu a vreunei măsuri preventive ori respingerea propunerii de arestare preventivă.

În conditiile în care acuzațiile aduse inculpatului în prezenta propunere privesc exclusiv infracțiunea de luare de mită, și instanta este învestită numai în aceste limite, instanta nu îi poate agrava situatia inculpatului raportându-se la alte acuzatii sau sustineri făcute de procuror in cuprinsul referatului cu propunerea de arestare preventivă.

Astfel, trebuie precizat ritos faptul că nu sunt dovedite și nu fac obiectul cauzei penale de față eventualele acuzații de malpraxis la adresa inculpatului, cu atât mai mult cu cât pentru dovedirea acestora este nevoie de un REML, care în cauza de față lipseste.
Nu poate fi reținută ca agravând situația inculpatului nici acuzatia din referat privind caracterul experimental al unora dintre operațiile efectuate de către inculpat, întrucât, pe de o parte, ele exced obiectului prezentei cauze iar pe de altă parte, sunt nedovedite.
Revine, Colegiului medicilor, INML și Comisiei de Bioetică posibilitatea de a efectua o investigatie serioasă, dar ulterioară prezentei propuneri, care să confirme sau să infirme temeinicia acestor acuzații, dar, la momentul de față, ele nu pot fi luate în considerare de către instanță, întrucât nu se concretizează în acuzații penale explicite la adresa inculpatului.

O altă afirmatie incriminatoare la adresa inculpatului, (....) este aceea privind unor folosirea unor țesuturi. Atâta timp cât nu se formulează acuzații penale concrete la adresa inculpatului, cât nu se stabileste dacă respectivele țesuturi au fost folosite sau nu la transplanturi ori dacă a fost afectată sănătatea vreunui pacient, instanța nu poate lua în considerare nici aceste susțineri, (...) străine obiectului cauzei (acuzațiile la adresa inculpatului vizând exclusiv infracțiunea de luare de mită).

Tot astfel nu fac obiectul pricinii de față și în lipsa unei investigații serioase, nu pot agrava situația inculpatului nici susținerile privind caracterul omologat sau nu al unora dintre dispozitivele folosite de către inculpat la operații.

Nici sustinerea privind plata unor dispozitive medicale de către pacienti nu poate fi reținută de către instantă, întrucât excede obiectului cauzei, pe de o parte, iar pe de altă parte, din nou, Parchetul nu îi impută, în concret vreo faptă penală inculpatului.
Practic după această precizare necesară a limitelor învestirii instantei in prezenta cauză, instanta va analiza in ce măsură acuzațiile aduse inculpatului justifică luarea sau nu a unei măsuri preventive față de inculpat.

În concret, acuzațiile aduse inculpatului de către Parchetul de pe lângă Tribunalul
București sunt următoarele:
„1. La data de 26.10.2016, ora 09.50, Burnei Gheorghe a primit de la o persoană de sex masculin o sumă de bani cu titlu de mită pentru că l-a consultat în aceeași zi pe fiul minor al acestuia.
2. La data de 31.10.2016, ora 15.40, Burnei Gheorghe a primit de la o persoană de sex feminin o sumă de bani cu titlu de mită pentru că a consultat-o în aceeași zi pe fiica minoră a acesteia.
3. La data de 31.10.2016, ora 19.21, Burnei Gheorghe a primit de la o persoană de sex feminin o sumă de bani cu titlu de mită pentru că l-a consultat în aceeași zi pe fiul minor al acesteia în vârstă de 8 ani.
4. La data de 01.11.2016, ora 10.46,  Burnei Gheorghe a primit de la N.M. suma de 100 de lei cu titlu de mită pentru că l-a consultat în aceeași zi pe fiul minor al acesteia, N.V.C..
5. La data de 02.11.2016, ora 10.52, Burnei Gheorghe a primit de la S.M.V. suma de 500 de lei cu titlu de mită pentru că l-a operat la data de 01.11.2016 pe fiul minor al acestuia, S.S..
6. La data de 11.11.2016, ora 10.16, Burnei Gheorghe a primit de la o persoană de sex masculin o sumă de bani cu titlu de mită pentru că a consultat-o în aceeași zi pe fiica minoră a acestuia.
7. La data de 11.11.2016, ora 13.00, Burnei Gheorghe a primit de la o persoană de sex feminin o sumă de bani cu titlu de mită pentru că l-a consultat în aceeași zi pe fiul minor al acesteia.
8. La data de 14.11.2016, ora 09.28, Burnei Gheorghe a primit de la N.F.A. suma de 50 de lei cu titlu de mită pentru că a consultat-o în aceeași zi pe fiica minoră a acesteia, N.A.L..
9. La data de 16.11.2016, ora 07.23, Burnei Gheorghe a primit de la F.A.D. suma de 350 de lei cu titlu de mită pentru că a consultat-o în aceeași zi pe fiica minoră a acesteia, F.A..
10. La data de 16.11.2016, ora 17.29, Burnei Gheorghe a primit de la C.I.F. suma de 4500 de lei cu titlu de mită pentru a efectua o intervenție chirurgicală fiului minor al acestuia, C.R.F..
11. La data de 16.11.2016, ora 20.39, Burnei Gheorghe a primit de la H.M. suma de 1000 de lei cu titlu de mită pentru că a operat-o pe fiica minoră a acesteia, M.D.I., pe data de 09.11.2016.
12. La data de 17.11.2016 Burnei Gheorghe a primit de la B.E.A. suma de 200 de lei cu titlu de mită pentru că l-a operat în aceeași zi pe fiul minor al acesteia, B.A.G..
13. La data de 18.11.2016 Burnei Gheorghe a primit de la S.G.I. suma de 1000 de lei pentru că l-a operat pe data de 17.11.2016 pe fiul minor al acesteia, S.I.N..
14. La data de 21.11.2016 i-a pretins martorei - denunțătoare V.I. o mită în valoare de 1350 de euro mascată ca donație pentru secția spitalului în care activează medicul pentru a îl opera pe fiul acesteia, V.L.A.. La data de 24.11.2016 Burnei Gheorghe i-a efectuat lui V.L.A. epifiziodeza tranzitorie a femurului distal stâng cu 2 plăci în 8 și alungirea percutană a tendonului Achile drept și imobilizarea în aparat ghipsat femuropodal. După efectuarea operației Burnei Gheorghe i-a cerut martorei - denunțătoare V.I. suma de 1350 de euro pe care a și primit-o. 
15. La data de 24.11.2016 Burnei Gheorghe a primit de la V.I. suma de 500 de euro cu titlu de mită pentru că l-a operat pe fiul acesteia, V.L.A..”

Instanța apreciază că, în ciuda recunoașterii de către inculpat, nu pot fi considerate ca dovedite faptele de la punctele 1, 2, 3, 6, 7 din referat. Astfel, Parchetul nu a putut preciza cunatumul sumei de bani sau persoana care i-a oferit inculpatului vreo sumă de bani.

Astfel, precizări de tipul „persoana ține in mână probabil (...)”, „pune doctorului (...) probabil cu (...)” , „îi bagă în buzunar (...) probabil (...)” „persoana scoate din buzunar (...)” se regăsesc inserate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București la faptele 1, 2, 3 și 7 din referat.
Pentru aceste considerente, aceste fapte imputate inculpatului nu pot fi reținute ca dovedite, (....) și nu pot fi reținute de către instanță.

Sunt dovedite (și aceasta și datorită declaratiei dată de către inculpat în instanță) numai
faptele de la punctele 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 din referat, însă, din analiza acestora rezultă, contrar sustinerilor Parchetului, elemente favorabile inculpatului de natură să determine instanța să aleagă o măsură preventivă mai ușoară.
............................................

Mai mult, la foarte multe din faptele ce fac obiectul prezentului dosar, este consemnat de către înregistrările ambientale refuzul explicit al inculpatului de a primi mită (...).
Chiar dacă, până la urmă, inculpatul a luat sumele de bani respective și juridic infracțiunea de luare de mită s-a consumat astfel, totuși conduita inculpatului care a acceptat cu greu sumele de bani primite de la pacienți (...) arată un grad de pericol pentru ordinea publică mai scăzut, susceptibil să determine instanța să ia o măsură preventivă mai ușoară.

Nu rezultă, contrar susținerilor Parchetului că inculpatul ar fi conditionat actul medical de primirea mitei sau că sumele de bani au fost date inculpatului după efectuarea actului medical, dar în baza unei înțelegeri anterioare.
Dimpotrivă, sumele de bani au fost date inculpatului după efectuarea actului medical (consultații sau operații) pentru a-l răsplăti pentru calitatea serviciilor medicale de care în covârșitoarea majoritate mituitorii erau mulțumiți (pct 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13 și 15 referat).

Chiar dacă din Codul penal 2014 a dispărut infracțiunea de primire de foloase necuvenite (art. 256 C.p. 1968) faptele inculpatului fiind actualmente tot infracțiunea de luare de mită, nu se poate contesta că aceasta constituie o împrejurare favorabilă inculpatului și care, folosită la individualizarea alegerii măsurii preventive, justifică alegerea unei măsuri preventive mai ușoare.

În sprijinul acestei susțineri, trebuie mentionat și faptul că infracțiunea reglementată în art.256 din C.p. 1968 (primirea de foloase necuvenite) era considerată o formă atenuată (mai ușoară) a infracțiunii de luare de mită și pedepsită, tocmai din acest motiv, cu o pedeapsă mai mică.

Unele particularități, dar care nu schimbă conduita inculpatului de necondiționare a actului medical. prezintă faptele 10 și 14. Astfel, la fapta 10, deși nu a fost condiționat actul medical (...), operația nu a mai fost efectuată (fiind singurul caz de acest gen). În condițiile în care această situație este singulară, doctorul Gheorghe Burnei efectuând în toate celelalte cazuri actul medical, apare plauzibilă afirmația inculpatului că respectivul caz era grav și că, neputând fi efectuată intervenția chirurgicală, voia să restituie (...) (declarația dată de inculpat in instanță).
La fapta 14, banii au fost pretinși înaintea efectuării actului medical și remiși ulterior, însă, fără condiționarea actului medical (...).

Examinarea acestor fapte nu trădează nici pe departe un mod de operare specific și premeditat în luarea de mită și nici nu dau impresia personajului (...) pe care încearcă parchetul să îl sugereze.
Prin urmare, nici modalitatea de săvârșire a faptelor nu este una deosebită, elaborată, care să trădeze un pericol pentru ordinea publică mai ridicat decât cel îndeobște prezent în cazul unor astfel de infracțiuni.

La alegerea măsurii preventive trebuie tinut seama și de circumstanțele personale ale inculpatului. Astfel, instanta reține că până la vârsta de 64 de ani inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este, cel puțin deocamdată, o personalitate recunoscută în domeniul medicinii, cu multe operații reușite, unele în premieră mondială sau europeană.
Reține instanța și că inculpatul a avut o activitate meritorie și în învătământul superior medical, fiind doctor în medicină, și cadru universitar reputat.

Nu este de ignorat nici faptul că inculpatul are o familie organizată, iar în fața instanței a avut o atitudine sinceră, recunoscând fără rezerve acuzațiile aduse (chiar și pe acelea nedovedite) și regretându-le.

Toate aceste împrejurări concordante (neprobarea a 5 fapte din cele 15 ale referatului, cuantumul mic sau mediu al sumelor, refuzul inculpatului de a primi sumele de bani, necondiționarea actului medical, modul nepremeditat și neelaborat de săvârșire, atitudinea sinceră a inculpatului și circumstanțele personale favorabile ale inculpatului, expuse mai sus), îndreptățesc instanța să ajungă la concluzia că măsura arestării preventive este excesivă în acest caz și că pentru buna desfășurare a procesului penal este suficientă alegerea măsurii preventive mai blânde a arestului la domiciliu.

Această măsură preventivă reflectă gravitatea concretă a faptelor inculpatului (care, în ciuda faptelor neprobate, rămâne totuși cu 10 fapte de luare de mită, recunoscute), și este aptă să împiedice orice încercare a inculpatului de a influența buna desfășurare a procesului penal, în conditiile in care nu se mai poate prezenta la spitalul unde profesa și nu mai poate lua legătura cu colegii, pacienți ori foști pacienți, pentru a-i determina pe aceștia, prin diverse mijloace, să își schimbe declarațiile.

Ȋn conditiile în care inculpatul este izolat la domiciliu, orice încercare a acestuia de a lua legătura cu alte persoane în scopul influențării anchetei, prin diverse mijloace (telefon, rețele de socializare, etc) ar fi prompt descoperită de organele de urmărire penală și ar
conduce la înlocuirea arestului la domciliu cu arestul preventiv.
Iată de ce măsura arestului la domiciliu corespunde pe deplin și imperativelor privind buna desfășurare a procesului penal.

Nu același lucru se poate spune despre măsura controlului judiciar, solicitată de apărarea în concluziile sale.
Măsura apare, pe de o parte, ca nejustificat de blândă, în condițiile în care inculpatul rămâne cu cel putin 10 infracțiuni de luare de mită, iar, pe de altă parte, ca insuficientă pentru a garanta buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care inculpatul nu este scos, prin această măsură din mediul unde profesează și lucrează, existând riscul influențării declarațiilor martorilor ce vor fi audiați în ancheta aflată în plină desfășurare, fie prin diferite mijloace pe care le-ar folosi inculpatul, fie prin ascendentul moral pe care îl are acesta. 

În consecință, instanța va respinge sustinerile privind nulitatea măsurii arestării preventive, va respinge propunerea de arestare preventivă ca neîntemeiată, și va lua față de inculpatul Burnei Gheorghe măsura preventivă a arestului la domiciliu (pe o durată de 30 de zile, de la data de 12.12.2016 – după expirarea reținerii și până la 10.01.2017 inclusiv) cu tot cortegiul de obligații și interdicții ce decurg de aici.
În baza art. 275 alin. 3 din C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.”

Decizia fost pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți, în camera de consiliu, la data de 11 decembrie 2016.
Dr. Burnei a făcut contestație, iar Curtea de Apel București a decis ieri înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.  

(N.r. Datele cu caracter personal au fost anonimizate, pentru a se proteja identitatea părților din dosar. Unele pasaje din text au fost eliminate pentru că, prin divulgarea lor, s-ar fi încalcat dreptul la respectarea vieții private sau s-ar fi periclitat mersul anchetei. Sublinierile din text aparțin redacției.)