ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Articolul din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă de procurori în timpul cercetărilor penale este neconstituțional. Decizia aparține CCR.

Judecătorii susțin, potrivit b1.ro, că nu este clar cine execută supravegherea. Potrivit articolului 142, alin. 1, "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului". Mai precis, CCR face referire la supravegherea tehnică dispusă de procuror, fără a avea mandat de la judecător.
 
Costin Georgescu, fost director SRI, a făcut precizări la Știrile B1 TV:

"SRI face partea tehnică în cazurile penale. Dosarele le fac cei care au cerut interceptările", a lămurit Georgescu. "Problema trebuie clarificată și rezolvată pentru faptul că avem dosare penale care privesc crime, fapte de corupție puternică, jafuri. Trebuie clarificată rapid această situație", a explicat acesta.

Fostul director SRI susține că o interceptare se declanșează la solicitarea celui care face cercetarea.

"Se duc la judecători pentru aprobare și cu ea se prezintă la SRI. SRI face partea tehnică, nu îi interesează ce e în interceptare, nu e problema lui, ci securitatea națională, terorismul. Să vedem motivarea și după aceea cei care se ocupă de legi să clarifice problema", a explicat Georgescu.
 
Citiți integral comunicatul CCR:
 
"În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: 
„(3) De asemenea, instanța dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunță: […] 
d) o măsură educativă."

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care se referă numai la măsurile educative neprivative de libertate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate contravin principiului statului de drept - consacrat de prevederile art.1 alin.(3) din Constituție - în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, întrucât obligă instanța ca, la momentul soluționării acțiunii penale în fond, să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv chiar și atunci când pronunță o măsură educativă privativă de libertate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoriei Chișineu Criș.

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală - Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziții care au următorul conținut: 
„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului."

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București- Secția I-a Penală .

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I."