La 17 octombrie 2014, Mihai Necolaiciuc, fost director general al CFR, a fost condamnat la 4 ani si 6 luni de închisoare, pentru o fraudă de 2,7 milioane de euro. Deși nu a fost recuperat niciun cent din prejudiciu, Necolaiciuc a fost pus în libertate după executarea a doar 9 luni din pedeapsă. Ȋn acest dosar, instanţa a obligat SC C.N.C.F. - CFR SA, ca „parte responsabilă civilmente”, să achite prejudiciul, în solidar cu inculpaţii, către Ministerul Transporturilor. Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” – SA a depus, luna trecută, o acţiune civilă în regres. 

Dacă SC C.N.C.F. - CFR SA ar reuși, așa cum încearcă, să se degreveze de la plata prejudiciului, ar avea Necolaiciuc de unde să achite factura?   

Ȋn urmă cu 10 ani, Necolaiciuc era supra-numit „Contele de Pojorâta”, pentru că deţinea în localitatea cu același nume din judeţul Suceava un domeniu de 9000 mp, ce cuprindea o vilă uriaşă, un teren de tenis, o mică piscină şi o seră din termopan. Ȋn 2005, după ce a început urmărirea sa penală, Necolaiciuc i-a vândut proprietatea din Pojorâta unui bun prieten, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi. Iar el a fugit în SUA, via Republica Moldova – Austria. 

Ȋn iunie 2005, printr-un credit ipotecar, Necolaiciuc a cumpărat, cu 410.000 de dolari, apartamentul nr. 501 din complexul „Tower Condominium City Place” (651 Okeechobee Blvd, West Palm Beach, Florida), pentru care a achitat un avans de 121.300 de dolari. La această adresă, a înfiinţat firma „ALMERIA, LLC”, avându-l ca administrator pe fiul său, Daniel Necolaiciuc. Firma a fost dizolvată în septembrie 2008.

Ȋn aprilie 2006, tot prin credite ipotecare, Necolaiciuc a achiziţionat alte două apartamente (nr. 909 și nr. 1103), în același imobil de lux, pentru care a plătit 415.000 și, respectiv, 418.000 de dolari(AICI). Şi de aceasta dată, el a contractat două credite ipotecare, în valoare de circa 315.000 de euro fiecare. 

Ȋn mai 2007, la adresa apartamentului 909 din „Tower Condominium City Place (FOTO)” este înscris sediul social al firmei „CHICAGO HARDWOOD FLOORS INC.”, societate specializată în vânzarea de... parchet. Firma își încheie activitatea în septembrie 2008. Pe adresa apartamentului 501 figurează alte două fime, „M-SERVICES GROUP CORP” (înfiinţată în noiembrie 2009 și inactivă din septembrie 2011) și „CONNECTION STAFFING SERVICES, LLC” (înfiinţată în iulie 2007 și inactivă tot din septembrie 2008).

 

Necolaiciuc fusese arestat preventiv în lipsă și dat în urmărire generală încă din octombrie 2006. Ȋnsă decretul privind predarea acestuia către autorităţile române a fost semnat de secretarul de stat american Hillary Clinton, doar după ce Laura Kovesi, pe atunci procuror general al României, a efectuat o vizită oficială în SUA. Ȋn iunie 2009, Necolaiciuc a fost arestat în Florida. A urmat procesul de extrădare, iar el a fost adus în România în aprilie 2011.

Ȋn urma lui, au rămas proprietăţile din America, despre care procurorii DNA precizau, în mai 2011, la finalizarea rechizitoriului prin care Necolaiciuc fusese trimis în judecată, că s-a dispus „luarea măsurilor asiguratorii, în vederea recuperării pagubei create”.

La momentul extrădării sale, Necolaiciuc își avea domiciliul în București, sector 1, str. Ecluzei, nr. 9 (FOTO). O curte unde, în realitate, sunt înghesuite mai multe case, iar în acte - familii întregi și nenumărate sedii din firme. O adresă fictivă, la care proprietarul apartamentelor de lux din Palm Beach nu a locuit niciodată.  

 

După doar 8 luni de la extrădarea din SUA, Mihai Necolaiciuc a fost eliberat din arest, Tribunalul București admiţându-i, la 26 ianuarie 2012, cererea de liberare provizorie sub control judiciar. Necolaiciuc s-a mutat într-o cameră a hotelului „Johann Strauss” (de 3 stele), unde nu stat decât două luni. În martie 2012, instanţa i-a încuviinţat schimbarea domiciliului în apartamentul 5 din str. Parângului, nr.56, sector 1, București. Pentru închirierea locuinţei, care avea o suprafaţă de 130 de mp, inculpatul cu averea sub sechestru plătea, lunar, 750 de euro.

Ȋn februarie 2008, Necolaiciuc a fost trimis în judecată, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Patru luni mai târziu, procurorii finalizau un al doilea dosar, tot pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, iar în februarie 2009, pe masa judecătorilor ajungea al treilea dosar, în care fostul director al SNCFR era acuzat, alături de alţi cinci inculpaţi, de comiterea unor infracţiuni de corupţie.

Şi, deși la 13 aprilie 2011 Judecătoria Sectorului 1 București îi respinsese lui Necolaiciuc cererea de reunire a celor trei cauze, aflate pe rolul aceleiași instanţe, la 13 februarie a.c., dosarele se conexează, ca prin farmec. Necolaiciuc rămâne inculpat într-un singur proces, alături de alte zece persoane, iar în 2 iunie a.c., este condamnat la 10 de închisoare. Decizia nu este definitivă, ea fiind deja atacată de toţi cei condamnaţi. Singurii mulţumiţi de pedeapsă au fost procurorii DNA, care nu au făcut apel. 

„În baza disp. art. 88 și art. 36 alin.3 C.p.pen., deduce din pedeapsă prevenţia de la 17.06.2009 la 26.01.2012 și perioada executată de la 17.10.2014 la zi (n.r. - mai exact, până la data eliberării condiţionate, adică 17.07.2015) de inculpatul Necolaiciuc Mihai”, se menţionează în minuta deciziei. Prin urmare, și dacă sentinţa ar rămâne definitivă, Necolaiciuc a executat deja 3 ani, 4 luni și 6 zile din pedeapsă. „Este evident că în apelul formulat de condamnat nu i se poate agrava situația, cel mult acesta poate rămâne cu condamnarea de 10 ani. În aceste condiții, prin analizarea condițiilor de liberare condiționată, prin prisma condiției referitoare la împlinirea fracției de pedeapsă, se poate constata că, în acest moment, condamnatul are o perioadă de executare a pedepsei peste limita de o treime din pedeapsă”, declara avocatul lui Necolaiciuc, în ședinţa în care s-a discutat eliberarea condiţionată a clientului său.

Cu alte cuvinte, înainte de a fi condamnat definitiv în acest nou dosar, Necolaiciuc a bifat deja executarea a cel puţin 1/3 din durata pedepsei, adică a îndeplinit „retroactiv” condiţia pentru a-i fi admisă o nouă cerere de liberare condiţionată (conform art.60 alin.2 C.pen. 1969, pentru pedepsele ce nu depăşesc 10 ani). Mai are rost deranjul unui nou drumi până la pușcarie?

De altfel, deși au trecut trei luni de când Judecătoria Sectorului 1 București a pronunţat decizia de condamnare, dosarul încă nu figurează pe rolul instanţei superioare, semn că judecătorul de fond nu s-a mai deranjat nici el cu redactarea motivării sentinţei...

Sechestru asigurator pe 0,26% din prejudiciul creat 

Din partea celor mulţi, să stea Necolaiciuc în libertate și-n sărăcie, numai să recupereze statul prejudiciul! Măcar în acest al doilea dosar de corupţie, în care judecătorul i-a obligat pe inculpaţi în solidar să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, către C.N. CF CFR S.A., suma totală de 103.461.202 RON. Adică, peste 24 de milioane de euro!

Va reuși statul român să mai salveze ceva din acești bani? Ȋn ce-l privește pe Necolaiciuc, el e... sărăc lipit pământului. Ȋn 2014 și 2015, băncile americane la care făcuse credite ipotecare i-au executat cele trei apartamente de lux din Palm Beach. Exact, sunt acele „bunuri imobile din SUA” asupra cărora, ne asigura DNA în mai 2011, fuseseră luate „măsuri asiguratorii, în vederea recuperării pagubei create”. 

Ȋn acest moment, Necolaiciuc mai are sub sechestru asigurator doar un apartament din Cîmpulung Moldovenesc (care în 2008 îi aparţinea fiului său, Necolaiciuc Daniel) și câteva conturi cu mărunţiș, cât pentru o șaorma în Palm Beach... 

Judecătoria Sectorului 1 București, în decizia de condamnare din 2 iunie a.c., „menţine sechestrul asigurator instituit prin: a) Ordonanţa 134/P/2005 dispus la data de 25.04.2008 - vol.3 fila 409 d.u.p. 134/P/2005, Ordonanţa 17/P/2005 dispus la data de 03.04.2007 - vol.44 fila 173-206 d.u.p. 17/P/2005 de PÎCCJ-DNA asupra imobilului proprietatea inculpatului Necolaiciuc Mihai compus din 3 camere situat în Cîmpulung Moldovenesc, str. Gării, scara B, ap.9 înscris în CF 146280 a municipiului Cîmpulung Moldovenesc; b) Ordonanţa 134/P/2005 dispus la data de 25.04.2008 de PÎCCJ-DNA asupra sumelor deţinute de inculpatul Necolaiciuc Mihai la: - Banc Post SA - Sucursala Iași: 11665 lei noi (card Ultra); 20574 lei noi (card Milenium); 1443 lei noi (card Prospera) - vol.3 fila 411 d.u.p. 134/P/2005; - în conturi curente la UniCredit Tiriac: 1463 USD; 1296 USD - vol.3 fila 410- d.u.p. 134/P/2005; - în conturi curente la ABN AMRO BANK: 2775 USD; 1741 lei noi - vol.3 fila 412 d.u.p. 134/P/2005; c) Ordonanţa 17/P/2005 dispus la data de 16.10.2007- vol.44 fila 412 d.u.p. 17/P/2005 de PÎCCJ-DNA asupra sumelor deţinute de inculpatul Necolaiciuc Mihai la: -Banc Post SA: 33682 lei noi; 15568 USD- vol. 44 fila 217 d.u.p. 17/P/2005; - în conturi curente la UniCredit Tiriac: 2757USD -vol.44 fila 208; - în conturi curente la ABN AMRO BANK : 1741 lei noi si 2775 USD- vol.44 fila 212 (n.r. – acest ultim cont e același cu cel înscris la vol.3 fila 412 d.u.p. 134/P/2005)”.

Teoretic, Necolaiciuc mai are în bănci doar 69.105 RON și 94.777 USD. Plus apartamentul, care valorează vreo 25.000 de euro. Averea lui Necolaiciuc aflată sub sechestru acoperă doar 0,26% din prejudiciul total creat statului, doar în acest dosar. 

Practic însă, numai el știe ce are, pe unde și pe numele cui. Nimeni n-a fost interesat cu adevărat de recuperarea prejudiciului, dovadă fiind avansul plătit de Necolaiciuc în 2005 și 2006, pentru cele trei apartamente din Palm Beach. Astfel, el a cheltuit peste 300.000 USD la data la care, fiind începută urmărirea penală împotriva sa, fuseseră emise ordonanţele pentru instituirea sechestrului asigurator.

Ȋn plus, pe un site al datornicilor din Florida, Necolaiciuc figurează și la adresa 894 Southwest 9th Stree Circle din Boca Raton (ID-ul proprietăţii: 111756576). Iar în iunie 2014, instanţa judecătorească din Florida (care avea să decidă că apt. 501 din Palm Beach aparţine BANKUNITED, N.A.) nota că Mihai Necolaiciuc, aflat la acea dată sub control judiciar în România, locuiește la adresa 4043 Dorado Drive, Palm Beach Gardens din Florida.     

Fără recuperarea banilor furaţi, condamnarea corupţilor nu e nicio scofală. Şi nici justiţie până la capăt. E doar un reality show.