ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Judecătorii Curții Constituționale au hotărât că aliniatul 1 din articolul 142 din Codul de Procedură Penală este neconstituțional. Acesta prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

Asta înseamnă că DNA sau DIICOT nu mai pot colabora cu servicii precum SRI pentru a face filaje sau interceptări.

"Motivarea deciziei CCR mi-a stârnit dorința de a rezolva problema, pentru că ne creează o reală problemă privind infrastructura. Am făcut o evaluare și am început să ne pregătim. Decizia are mai multe efecte care vizează activitatea noastră. Procurorii, până acum puteau apela la organele de poliție sau la altele specializate ale statului, la care DNA a apelat – SRI, DIPI; Direcția Operațiuni Speciale. Erau mai multe posibilități prin care DNA folosea resursa umană și anumite sisteme tehnice ale altor instituții. Conform legii, acum, singurele structuri din parchetele din România care pot deține aparaturi de interceptare sunt DNA DIICOT. DNA are un serviciu tehnic, DIICOT nu”, a declarat șeful DNA, Codruța Kovesi, la Digi24.

Potrivit motivării Curții Constituționale, „decizia nu se va aplica în cauzele definitive soluționate până la data publicării sale, aplicându-se însă, în mod corespunzator, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată. Această decizie poate servi ca temei de revizuire, în această cauză, precum și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similar, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

O parte dintre dosarele penale în care sunt implicațe persoane publice importante conțin probe obținute din mandate de supraveghere tehnică realizate de serviciile de informații.

Iată care sunt inculpații care ar putea scăpa de dosare penale:

Dosarul Microsoft. Sunt implicați, printre alții, Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu și Gheorghe Ștefan.
Dosarul lui Sorin Oprescu. Majoritatea probelor sunt dintr-un mandat de supraveghere tehnică.
Dosarul judecătorului Stan Mustață
Dosarul lui Horia Uioreanu
Dosarul lui Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu
Dosarul președintelui Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma
Dosarul lui Marian Vanghelie
Dosarul lui Ioan Oltean
Dosarul deputaților Nicolae Păun și Mădălin Voicu
Alina Bica, fost procuror șef DIICOT
Dan Grigore Adamescu, om de afaceri
Radu Mazăre, fost primar al Constanței
Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța
Adrian Duicu, fost președinte al Consiliului Județean Mehedinți
Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe
Gheorghe Nichita, fost primar al Iașiului
Mircea Govor, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare
Toni Greblă, fost judecător al Curții Constituționale
Valentin Preda, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor
Dan Șova, fost ministru al Transporturilor
Viorel Hrebenciuc, fost deputat
Veronica Cârstoiu, fost judecător al Curții de Apel București
Antoanela Costache, fost președinte al Secției a II-a Penală din Tribunalul București
Viorica Dinu, fost judecător, Secția a II-a Penală din Tribunalul București