Azi, Parchetul General își prezintă bilanțul activității de anul trecut. Auziți zgomotul mărunt de tobe dinspre Cercul Militar? Mândria care se umflă încetișor, cu fiece cuvânt, înalțându-se apoi, ca un balon, spre tavanul înalt, reproșurile pline de ironie fină, întotdeauna la adresa altora, aplauzele sălii? Exact așa va fi. 

„O singură mare durere avem: că n-am reușit, nici anul trecut, să lămurim moartea unor copii”. Exact asta NU va spune procurorul general al României. Nici nu cred că mai ține minte acest dosar. Deși, în aprilie 2016, când Augustin Lazăr venea la conducerea Parchetului General, cazul bebelușilor diagnosticați cu Sindrom Hemolitic Uremic era în atenția autorităților și a întregii prese. „Noul #Colectiv”, titrau site-urile de știri. Trei copii muriseră, iar alți 20 fuseseră internați în spital și riscau să rămână cu sechele pe viață. 

Diana era din Topoloveni. La 4 februarie 2016, a murit în Spitalul „Marie Curie”. Era cu zece zile înainte ca fetița să împlinească 1 an. A făcut blocaj renal, urmat de un stop cardiac. Analizele au confirmat infecția cu E. Coli nepatogen. 

Ioana, o fetiță de 1 an și trei săptămâni din Poiana Lacului, s-a stins din viață la 15 februarie, tot la „Marie Curie” și tot din cauza SHU. Ȋn acest caz, Institutul Național Cantacuzino a infirmat prezența E.Coli.

A doua zi, în același spital a murit Maria. Avea 1 an și 4 luni și era din Pitești. Sindromul hemolitic uremic i-a afectat rinichii, sistemul cerebral și, în final, inima. 

La 10 februarie 2016, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești a deschis dosarul 202/P/2016, pentru omor „in rem” (n.r. – există fapta, nu se cunoaște autorul). A doua zi, „având în vedere complexitatea cauzei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a preluat dosarul penal. (...) Cercetările penale sunt efectuate de către ofițerii de poliție din cadrul IPJ Argeș - Serviciul Investigații Criminale și (din cadrul) IGPR - Direcția Investigații Criminale, sub coordonarea procurorului de caz”, informa Parchetul General.

Au trecut de atunci 2 ani și 25 de zile. „Urmărirea penală nu a fost finalizată”, precizează prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, în răspunsul trimis la solicitarea Active News. E răspunsul standard, pe care-l primim ori de câte ori întrebăm de soluția dispusă în dosar. Cred că suntem singurii care mai întreabă.

În iulie 2016:

În august 2017:

Ieri:

„Pentru lămurirea situației de fapt, s-a solicitat efectuarea unor analize de specialitate Direcției de Sănătate Publică Argeș, Agenției Naționale de Mediu, fiind solicitate inclusiv analize cu privire la apa potabilă furnizată în orașele Pitești,  Câmpulung și Topoloveni. 

Totodată, au fost ridicate probe din alimentele consumate de către minora O.D.M. (n.r. - prima fetiță decedată), spre a fi analizate, precum și documentele medicale întocmite de către unitățile spitalicești la internarea minorilor. În prezent, ofițerii de poliție judiciară audiază mai multe persoane”, informa Parchetul General în februarie 2016.

Au trecut 2 ani. Și 25 de zile. Timp în care Parchetul General a preluat mai toate dosarele ce făceau breaking news la tv: polițistul pedofil, dosarul „avalanșei din Retezat” (?!), dosarul lui Cristian Pomohaci, dosarul „cetățeanului grec care și-ar fi răpit copiii”, ș.a.m.d.. Cazuri mai mult zgomotoase, decât complicate. Și de ce ar reprezenta o provocare un dosar de ucidere din culpă, unde victime sunt trei copii? Nu e deloc o provocare, căci subiectul nu mai apare la tv. 

La 30 ianuarie 2016, la Spitalul de pediatrie din Argeș a fost adusă Diana O., primul copil care avea să moară din cauza Sindromului Hemolitic Uremic (SHU). În scurt timp, numărul copiilor diagnosticați cu SHU a crescut. Conform unui raport întocmit de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, atunci au fost identificate 25 de cazuri asociate acestui focar epidemiologic, dintre care 19 dezvoltaseră SHU. 

Imediat după ce s-au înregistrat primele cazuri grave de SHU, autoritățile române au încercat să plaseze bacteria E.coli ba în casele părinților, prin declarația fostului ministru al Sănătății, Cadariu Achimaș, care susținea că românii nu se spală pe mâini, ba în putineiul cu brânză al unui producător român căruia Achim Irimescu, pe atunci ministrul Agriculturii, i-a pus afacerea pe butuci, prin acuzații publice ce nu s-au dovedit a fi fondate.

Chiar Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor preciza, în raportul său, că „informațiile colectate de la pacienți au indicat o fabrică de prelucrare a laptelui (operator român) ca posibilă sursă de infecție. (...) În România, un produs din brânză proaspătă din lapte de vacă produs de operatorul român a fost testat pozitiv pentru E.coli O26 care nu posedă genele virulente stx. Alte produse lactate fabricate de operatorul român au fost testat pozitiv pentru genele de virulență E.coli stx1, stx2 și eae. În Italia, o tulpină STEC O26 (pozitivă pentru stx1, stx2 și eae) a fost izolată dintr-o probă de brânză produsă de operatorul român, importată din România și consumată de copilul italian care ulterior a dezvoltat SHU (eșantioane de scaun negative pentru STEC, dar serice pozitive pentru prezența anticorpilor împotriva LPS de la E. coli O26).”

Ȋn noiembrie 2016, Institutul Superior de Sănătate din Italia sublinia, într-un document oficial, legătura indestructibilă ce există între cazurile SHU și consumul de brânză produsă în România. Numai că, și după retragerea de pe piață a produselor lactate românești, cazurile de SHU au continuat să apară. Și în Italia, unde autoritățile s-au răzgândit și au spus că de vină ar putea fi consumul de lapte nefiert, dar și în România.

La 25 mai 2016, după ce a efectuat verificări suplimentare în cazul bebelușilor diagnosticați cu SHU, Corpul de control al prim-ministrului a dat publicității o notă de informare prin care înștiința Parchetul General că se impune efectuarea unor verificări asupra stocurilor de vaccinuri existente la nivelul Direcțiilor județene de sănătate publică, a spitalelor și a cabinetelor medicale individuale, dar și asupra calității acestor vaccinuri.   

Ȋn aceeași notă de informare se preciza că, „până la 15 iunie 2016, Ministerul Sănătății (trebuie) să transmită documentele preluate în legătură cu achiziționarea de vaccinuri în perioada 2013 - 2015, în cadrul Programului național de imunizare, către echipa de control din cadrul Corpului de control al prim-ministrului care verifică la Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (...) monitorizarea reacțiilor adverse produse de vaccinurile hexavalente cu ambalaj în limbile slovacă, bulgară, kazahă distribuite pe piața din România”.

Ȋn ziua în care aceste informații au devenit publice, Ministerul Sănătății a contracarat, cu un comunicat de presă în care preciza că „Sindromul Hemolitic - Uremic al copiilor din Argeș nu are nicio legătură medicală cu vaccinarea. (...) Investigațiile epidemiologice derulate până în prezent arată că România s-a confruntat cu un focar epidemic determinat de infecții cu E-coli enterohemoragic O26. Cea mai probabilă sursă de îmbolnăvire o reprezintă unul sau mai multe produse lactate. (...) Produsele au fost consumate fie de copii, fie de părinții lor. În literatura medicală de specialitate, cazurile de Sindrom Hemolitic - Uremic presupuse a fi corelate cu o vaccinare sunt extrem de rare. În ultimii 15 ani, numărul acestora nu depășește 10 la nivel mondial.”

Nota informativă a dispărut de pe site-ul Corpului de control al prim-ministrului. Și Ministerul Sănătății a șters comunicatul pe care îl dăduse, în replică, iar de atunci a încetat orice comunicare publică despre noile cazuri de copii diagnosticați cu Sindrom Hemolitic Uremic.

La 29 septembrie 2016, un bebeluș de opt luni era internat în Spitalul „Marie Curie” din Capitală, iar prof. dr. Mihaela Bălgrădean, șefa Clinicii de nefrologie, declara pentru news.ro: „Cu acest micuț din București vorbim deja de 32 de cazuri de sindrom hemolitic uremic din 1 ianuarie și până acum. Sigur că ne așteptăm ca numărul cazurilor de SHU să crească”.

Iar cazurile au continuat să apară și în 2017. Fără ca ele să mai devină publice, în lipsa unor comunicate venite din partea autorităților.

Ce anume declanșează acest sindrom hemolitic uremic la copii? De ce fac ei dializă înainte de a învăța să meargă în picioare, riscând să rămână astfel cu sechele grave pe viață? Și de ce au fost duși la cimitir trei bebeluși care veniseră pe lume perfect sănătoși? Sunt întrebări la care doar procurorii pot răspunde, corect și argumentat, în baza expertizelor medicale și a celorlalte probe ce rezultă din investigații. Dar răspunsul procurorilor întârzie. Deși au trecut 2 ani și 25 de zile... Iar ei „sunt obligați să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora”, conform art. 91 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Azi, Parchetul General își prezintă raportul de activitate pe anul 2017. Și nimeni, veți vedea, absolut nimeni n-o să-și aducă aminte de moartea acestor copii sau de dosarul 202/P/2016, rămas deschis de 2 ani și 25 de zile la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. 

Iar dacă nici uciderea unor bebeluși nu ne mai apasă sufletul și conștiința, atunci e semn că am devenit niște roboți, lipsiți de orice urmă de umanitate.