Consiliul Constituțional din Franța a stabilit ieri că prevederea legală potrivit căreia procurorii sunt subordonați Ministerului Justiției este perfect constituțională, informează Liberation.
 
Printr-o sesizare adresată Consiliului Constituțional, Uniunea Sindicală a Magistraților (USM) din Franța a semnalat că există riscul ca Executivul să intervină în anchetele judiciare, din cauza unor prevederi legale ce, aparent, nu se corelează:

„Magistrații din parchete se află sub conducerea și controlul șefilor ierarhici și sub autoritatea Ministerului Justiției” (Art.5 din Ordonanța nr. 8-1270 din 22 septembrie 1958); 
„Președintele Republicii este garantul independenței autorității judiciare”(art.64 din Constituția Franței); 
„Orice societate în care nu este determinată separarea puterilor, nu are Constituție.” (art.16 din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 26 august 1789).

Consiliul Constituțional din Franța, organism similar Curții Constituționale din România, a respins sesizarea USM, ca nefondată. 

Consiliul Constituțional a precizat că articolele de lege mai sus enumerate nu sunt incompatibile între ele, ci „asigură o conciliere echilibrată între principiul independenței autorității judiciare și prerogativele Guvernului".

Membrii Consiliului Constituțional au stabilit că procurorii, care sunt și ei magistrați,  fiind subordonați Ministerului Justiției beneficiază de o independență strictă față de puterea politică. Ȋn Codul Penal francez există articolul 30 care împacă toate taberele: pe de o parte, „Ministerul Justiției poate adresa Ministerului Public instrucțiuni generale în materie de politică penală”, însă, pe de altă parte, el „nu poate adresa magistraților din parchete niciun fel de instrucțiuni referitoare la cauza particulare.”

Ȋn comunicatul său de presă, Consiliul Constituțional din Franța „reamintește că, în conformitate cu articolul 20 din Constituție, Guvernul determină și conduce politica Națiunii, în special cea care privește domeniile de acțiune ale Ministerului Public. Potrivit primului alineat din articolul 64 al Constituției, «Președintele Republicii este garantul independenței autorității judiciare», iar Consiliul Constituțional consideră că astfel derivă independența autorității judiciare, din care și procurorii fac parte, un principiu potrivit căruia urmărirea penală este exercitată în mod liber, căutând să protejeze interesele societății, acțiunea ei în fața instanțelor. Decizia citează, de asemenea, dispozițiile articolului 64 din Constituție, potrivit căruia «judecătorii sunt inamovibili», precum și al șaptelea alineat din articolul 65 din Constituție privind condițiile de numire a judecătorilor și procurorilor și exercitarea puterii disciplinare împotriva acestora.

Consiliul Constituțional consideră că, din ansamblul aceste dispoziții, rezultă că textul Constituției consacră independența procurorilor, care derivă din libera exercitare a acțiunii lor în fața instanțelor, că această independență trebuie să fie compatibilă cu prerogativele Guvernului și că nu este asigurată prin aceleași garanții precum cele aplicabile judecătorilor”, precizează Consiliul Constituțional al Franței.