Ȋnalta Curte de Casație și Justiție a decis astăzi: Ioan Ficior va executa 20 de ani de închisoare. Decizia este definitivă.

Tot 20 de ani primise torționarul și de la judecătorii Curții de Apel București. Fostul comandant de la Periprava a fost acuzat de crime împotriva umanității.

La 14 ani, după ce a absolvit școala generală, Ioan Ficior s-a angajat ca ucenic la Uzina chimică Târnăveni, calificându-se în meseria de electrician. Ȋn 1946 s-a înscris în P.C.R. și a fost promovat ca activist la organizația de județ P.C.R. Târnava Mică. Ȋn 1949 a fost încorporat și apoi selecționat și trimis la la Școala de ofițeri a Ministerului Forțelor Armate de la Ineu. 6 luni au durat cursurile. Ȋn august 1950, Ficior a absolvit cu gradul de locotenent și a fost repartizat să muncească, pe linie de contrainformații militare, ca șef de birou. La 10 iunie 1951 a fost mutat în aparatul Direcției Generale a Penitenciarelor. Ȋn perioada 1958 – 1960 a fost locțiilor al comandatului de la Colonia de muncă Periprava, iar între anii 1960 și 1963 – comandant plin. 

103 deținuți politici au murit în această colonie de muncă, în perioada în care Ficior se afla în conducerea ei. Și niciunul n-a murit de bătrânețe... La cauzele morților apar „enterocolită acută”, „ocluzie intenstinală”, TBC, „hemoragie intercostală”, „asfixie mecanică bronho-pneumatică”, „ruptura atriului” inimii, ca urmare a unei înjunghieri, dar și boli infecțioase și cardio-vasculare care au condus la deces doar prin netratarea lor.

Stănescu Mirel, unul dintre foștii deținuți politici de la Periprava, avea 18 ani și jumătate când a fost închis acolo. El a povestit judecătorilor cum mânca porumb crud și muguri de stuf, din cauza foametei și cum a făcut dizenterie, pentru că bea apă din Dunăre. Spunea că cea mai mare umilință trăită de el a fost drumul de la muncă spre bordeiele cu stuf, când deținuții bolnavi, obligați să meargă în continuu, își făceau nevoile pe ei. A doua umilință a trăit-o atunci când, lăsând un fir de stuf netăiat, a fost lovit cu bastonul în spate de gardianul care l-a pus să taie planta cu dinții.

Tomici Gheorghe, condamnat de Tribunalul Militar Timișoara la 7 ani închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, a fost transferat alături de alți 700 de deținuți la penitenciarul Periprava în luna mai 1959. Conform declarației lui, la Periprava au fost întâmpinați de comandantul Ficior care, sub diverse pretexte, i-a pus pe gardieni să-i bată cu parul pe noii veniți. „Lucram de dimineața de la 5:00, până seara la 6:00. Toată lumea suferea de foame, iar seara când făceam de planton (fiecare deținut pe rând) se auzeau deținuții cum mestecau în gol, în vis, de foame”, a declarat el în sala de judecată. „Mâncarea era puțină și slabă. Ceea ce nu se vindea în țară, la aprozare, varză, ceapă, erau preparate și ne dădeau nouă să mâncăm.”

Bălașa Eugeniu, condamnat de Tribunalul Militar București la 18 ani închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale, a ajuns la Periprava în anul 1959, când Ficior era comandant. El a declarat că deținuții erau obligați să muncească la câmp de dimineața până seara, erau hrăniți foarte prost și puțin, iar apa de băut era luată direct din Dunăre. Cei mai muți deținuți s-au îmbolnăvit din cauza alimentației proaste și a apei nepotabile, iar tratamentul și-l administrau singuri, mâncând buruieni de pe câmp.

Baciu Petru a executat 13 ani de închisoare, din 1948 până în 1961. Ultimii trei ani de detenție, o pedeapsă admninistrativă pentru că nu a vrut să devină colaborator al Securității, i-a făcut la Periprava. Fostul deținut politic a declarat că oamenii erau trimiși la muncă în port, la împins vagonete. El își amintește că, într-o zi, gardienii au împușcat un deținut și i-au lăsat cadavrul pe drumul dintre locul de muncă și lagăr, ca să-i impresioneze astfel pe deținuți.  

De cele mai multe ori, deținuții nu făceau față efortului fizic depus pentru că nu se hrăneau corespunzător. Pentru că nu asculta ordinele gardienilor, Baciu a fost pedepsit deseori cu detenție la „Neagra”, unde nu primea mâncare și era forțat să stea numai în picioare. Patul, care era o scândură prinsă cu balamale de perete, era legat în timpul zilei cu un lacăt, pentru ca deținuții să nu se poată așeza pe el.

Tranculov Ioan, condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul Militar Timișoara pentru tentativa de trecere frauduloasă a frontierei de stat, a fost transferat la Periprava în 1961 unde a rămas până în 1963. „Arăt că toată perioada am suferit de foame. Eu personal nu am fost bătut și supus la violențe din partea comandantului Ficior Ioan, însă știu de la alți deținuți de alte cazuri în care chiar comandantul îi bătea. Arăt că printre sancțiuni, în afară de bătaie mai era izolarea și diminuarea rației de mâncare, mâncam doar la 3 zile, existau zile în care primeam doar apă cu sare. Despre toate aceste tratamente știu că le dispunea chiar comandantul. Arăt că în cele două zile în care am fost la stuf am văzut cum deținuți politici mâncau inclusiv arici. Inclusiv eu am mâncat, din cauza foamei, aceste vietăți”, le-a mărturisit fostul deținut judecătorilor.

 „Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieșit faptul că regimul de detenție aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, precizau procurorii, în actul de acuzare a lui Ioan Ficior.

Ficior își va petrece restul zilelor în spatele gratiilor. Precum alt torționar, Alexandru Vișinescu, care a primit aceeași pedeapsă, de 20 de ani de închisoare, aflându-se acum închis în Spitalul Penitenciar Jilava.

Cel mai probabil, din cauza vârstei înaintate, și Ficior va avea același regim. El va împlini, la 4 aprilie, 89 de ani. A fost trimis în judecată în august 2014, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, cât a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici, fiind înregistrate 103 decese.

Procesul lui Ficior a durat aproape 3 ani. 


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.