Într-o zi, un individ intră cu o armă automată într-un liceu și împușcă mortal 28 de adolescenți. Alți 36 mor la spital, din cauza rănilor suferite. La 6 luni după acest carnagiu, procurorii îi trimit în judecată pe directorul liceului, pe bodyguard și pe primar. Pe cel care a tras, nu. În timp ce trăgea, un glonte i-a ricoșat în umăr, iar el are nevoie de îngrijiri medicale. Suntem oameni, suntem înțelegători, suntem Crucea Roșie, nu Parchetul General.

Așa arată azi dosarul Colectiv, în care singurii trimiși în judecată sunt „directorul liceului, bodyguardul și primarul”. Nu și autorul. Nu și cel care a apăsat pe declanșatorul artificiilor care au provocat incendiul. 

Au trecut 2 ani de când Parchetul General a disjuns dosarul în care e cercetat pirotehnistul care a aprins artificiile din Colectiv. Acele artificii au provocat tragedia în care 64 de oameni au murit. Fiind rănit în incendiul din club, Moise Marian nu a fost trimis în judecată în 2016.


Dar nici în 2017.


Și nici în 2018.


În dosarul rămas la Parchetul General este cercetată și soția pirotehnistului. Angajată la aceeași firmă de artificii, Moise Adriana avea, în aprilie 2016, calitatea de „suspectă pentru săvârșirea infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, faptă prev. și ped. de art.275 din Codul penal, constând în aceea că, ulterior producerii incendiului din data de 30.10.2015 în incinta clubului Colectiv, fiind salariat la S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L, împreună cu Niță Daniela Ioana și Niță Cristian Mihai, administrator respectiv director la aceeași societate, au procedat la distrugerea și sustragerea de documente ce constituie probe în cadrul procesul penal, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză”.

Au trecut doi ani de când este cercetată. Iar Moise Adriana are aceeași calitate, de suspectă.


De ce nici pirotehnistul care a aprins artificiile din Colectiv, dar nici soția lui nu au fost trimiși în judecată? În octombrie anul trecut, Parchetul General ne explica, într-un comunicat de presă, că „potrivit actelor medico-legale întocmite inițial în cauză, medicii legiști din cadrul Institutului Național de Medicină Legală «Mina Minovici» au apreciat că este necesară reexaminarea mai multor persoane vătămate la interval de 6 luni și 1 an, în vederea stabilirii prejudiciului estetic sau a infirmității, până în prezent unele dintre persoanele vătămate fiind în cursul tratamentului atât în țară, cât și în străinătate”. 

Cu alte cuvinte, autorul n-a fost trimis în fața vreunei instanțe, pentru că durează stabilirea „prejudiciului estetic sau a infirmității” victimelor. Dar toți răniții din Colectiv sunt constituți părți civile prin celelalte dosare, trimise deja în judecată și conexate de Tribunalul București. 

Sute de nume pe care grefierul le va striga din citativ și azi, făcând prezența la procesul în care în care va începe judecată pe fond. Căci instanța n-ar mai putea invoca niciun motiv de amânare. Procurorii vor cere, iar judecătorul va aproba introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a statului român. Vom fi așadar cu toții acolo, asigurând plata dezdăunărilor din bugetul public. Un singur om va lipsi totuși: cel care a aprins artificiile.   

Tubul de artificie care ar fi putut declanșa incendiul a fost doar măsurat cu rigla și cântărit

„Moise Marian a ales să se ducă la club, nu a fost desemnat de nimeni”, a declarat celălat pirotehnist anchetatorilor. Zaharia Viorel a fost trimis în judecată și este acuzat, alători de patronii clubului Colectiv și de cei ai firmei de artificii, de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă, ambele în formă agravată, deși în ziua de 30 octombrie 2015 el doar l-a ajutat pe Moise să monteze acele jerbe de scenă în club. 

Artificiile care au declanșat incendiul au fost luate din depozitul firmei de Moise Marian. O confirmă B. Florin, șofer al firmei de artificii și martor în dosar. „Am plecat spre punctul de lucru al firmei situat în București, strada Drumul Sării (...) Precizez că la punctul nostru de lucru situat la adresa sus-menționată există o cameră unde depozităm artificiile de mici dimensiuni”, le-a declarat el anchetatorilor. „Din această cameră Marian Moise a luat artificiile necesare pentru evenimentul de la Colectiv și le-a pus în trusa cu scule (...). Nu cunosc de unde ne aprovizionam cu artificii întrucât Moise Marian se ocupa de acest aspect.”

Au fost toate cele 8 artificii la fel? „Potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr.757410 din 22.01.2016 întocmit de Institutul Național de Criminalistică, în interiorul tuburilor din carton (obiecte cilindrice) ridicate de la fața locului s-au regăsit substanțele identificate în elementele pirotehnice ridicate din autoutilitara folosită de S.C. Golden Ideas Fireworks Artists SRL.; mai mult, caracteristicile fizico-chimice sunt similare, iar inscripțiile de pe etichete sunt identice”, susțin procurorii. Numai că ei au omis, cu bună știință, să spună că la Institutul Național de Criminalistică au trimis doar șapte din cele opt tuburi găsite în club, respectiv probele nr. 2, 4A, 4B, 11, 13, 14 și 15. 

Lipsește proba nr. 5. 


Ea fusese găsită în partea stângă a scenei, chiar în dreptul stâlpului care a luat foc. 

Proba 5 a fost trimisă, separat, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani, unde măsurătorile au fost făcute... cu rigla și cântarul. 


Experții INSEMEX au măsurat doar masa brută, calibrul interior, lungimea tubului, diametrul exterior, lungimea alezajului pentru aprinzător, gulerul superior, distanța dop fund și grosimea peretelui de carton, iar apoi au concluzionat că „din analiza comparativă rezultă că artificiile tip jerbă utilizate în Clubul Colectiv au fost identice cu cele găsite în furgoneta Fiat Ducato și cele puse la dispoziție de către firma din București”. 

Nici vorbă de analize de spectrometrie de absorbție în infraroșu sau cu raze X, așa cum s-a procedat la Institutul Național de Criminalistică, cu celelalte șapte tuburi de artificii. Mai mult, la INSEMEX „determinarea metalelor din compoziția amestecului pirotehnic” nu a fost realizată pe proba 5, ci doar pe o probă de referință, adică pe unul dintre tuburile de artificie nefolosite.

La acest moment, nu știm nici compoziția chimică, nici granulația acestei compoziții pentru proba 5. Putea fi diferit acest tub de artificie, care s-a aprins chiar pe stâlpul din fața buretelui care a luat foc? Martorii care au supraviețuit incendiului își amintesc că al doilea foc de artificii a fost altfel.

G. Mihai: „Era mult mai intens decât primul, a generat luminozitate sporită și a ars cu multă căldură. Mie mi s-a prut că scânteile care săreau erau fierbinți, mai ales pentru că oamenii din public aflați în proximitatea scenei se fereau. Totodată, acest al doilea foc de artificii a durat mai mult decât precedentul.” 

F. Miluță: „Am simțit cum o scânteie de la acestea m-a atins în zona capului, simțind o arsură ușoară.”

B. Teodora: „Am văzut că a înflorit ca o floare de lotus și scânteile nu au mai țâșnit drept, ci s-au prelins pe stâlp. Imediat stâlpul a luat foc și flăcările s-au întins încet spre tavan.”

Ș. Valentina: „Au fost aprinse alte artificii și am observat că una dintre acestea, care era montată în stânga scenei s-a mișcat și arunca jetul de scântei spre stâlpul de susținere al sălii.”

G. Alexandru: „S-a dat un alt set de artificii, dar mai mare ca intensitate față de primele. Cred că era în jurul orei 22:30. Am observat pe stâlpul din stânga, în partea cu buretele, o flacără care a pornit de la o scânteie din artificii.”

D. Mihai: „Poziționarea acestora a fost identică cu prima reprezentație, numărul artificiilor, identic, numai că mi s-au părut mai puternice ca intensitate.”

I. Lucian: „A început din nou focul de artificii dar de data aceasta la o intensitate mult mai mare.”

K. Bogdan: „în jurul orei 22:25 (...) au pornit efectele pirotehnice, respectiv de o parte și de alta a scenei s-au aprins concomitent câte două jeturi asemănătoare cu cele produse de artificiile de tort, dar de o intensitate mai mare. (...) Am observat cum scânteile produse de efectele pirotehnice, se izbeau efectiv de stâlpul de susținere aflat în apropierea mea (stâlpul din stânga privind către scenă), fapt ce mi s-a părut ciudat.”

Că al doilea foc de artificii a durat mai mult rezultă și din procesul - verbal de redare a imaginilor video înregistrate de camerele de supraveghere din clubul Colectiv în seara de 30 octombrie 2015. Primul foc de artificii a fost declanșat la ora 22:02:01 și a durat 13 secunde, iar al doilea foc de artificii, declanșat la ora 22:32:00, a  durat 16 secunde

„Inițial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei”

Cum de au fost montate aceste artificii într-un spațiu închis, în preajma unor materiale inflamabile (lemn, burete)? „Noi am luat măsuri, aveam mai multe variante de montaj... Ne-am luat distanțele de siguranță, dar nu știam că e buretele ăla și nu știu dacă de la asta au plecat, pentru că au fost două momente de artificii... A fost un moment la începutul spectacolului și nu s-a întâmplat absolut nimic... și după aia... nu știu după al doilea cum s-a întâmplat”, le declara Moise Marian anchetatorilor în noiembrie 2015.

Inițial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei”, mărturisea și Zaharia Viorel, pirotehnistul trimis în judecată. „Nu le-am pus acolo deoarece nu aveau nicio zonă de delimitare pentru siguranța publicului”. 

S. Viorel, angajat al clubului și martor în dosar confirmă parțial. „(...) Cred că era în jurul orelor 16:30 – 17:00 (când) am observat că la nivelul scenei, peste boxele din partea dreaptă erau montate niște artificii și se lucra și la montarea celor din stânga. (...) Am întrebat la ce înălțime bat artificiile respective, iar aceștia mi-au spus că la cel puțin doi metri (n.r. - 3 metri, de fapt). În aceste condiții eu le-am spus că le interzic categoric să monteze acele artificii, întrucât am apreciat că dat fiind distanța de la artificii până la tavan de aproximativ 2,5 metri și faptul că pe tavan este lemn, poate să ia foc. Cei care montau artificii s-au oprit, iar eu m-am dus să-l caut pe Alin Anastasescu (...) și i-am spus despre instalarea artificiilor, i-am prezentat punctul meu de vedere, iar acesta mi-a spus că o să meargă el să vorbească cu cei care montau artificiile.”

„La noi a venit un membru al trupei, care mi-a solicitat să montăm artificiile în spatele lor. Și de această dată, le-am spus că nu le putem monta acolo deoarece nu este sigur”, susține pirotehnistul Zaharia Viorel. „Ne-am hotărât, eu și Moise Marian, să montăm jerbele de artificii pe stâlpii consolei. Din câte am aproximat eu, între locul unde le-am montat și stâlpul de susținere era o distanță de aproximativ 4 metri (n.r. - 3,8 metri, de fapt). Am montat artificiile în așa fel, încât jetul de foc să vină spre interior, și să nu atingă stâlpul de susținere.” 
 
„Eu am plecat în jurul orelor 17:30 – 18:00. L-am văzut pe Alin Anastasescu în incinta clubului, discutând cu persoanele respective. (...) După ce m-am îmbrăcat pentru a pleca, am văzut în club că artificiile erau montate în altă parte, respectiv pe stâlpii metalici de la scenă”, spune martorul S. Viorel.  „Artificiile erau montate în poziție orizontală și era evident faptul că jetul de artificii se poate îndrepta către stâlpii acoperiți cu burete, din această cauză i-am spus și unuia dintre cei care s-au ocupat cu montarea lor să folosească stingătorul dacă vedea vreo scânteie. Chiar i-am spus acestuia să repoziționeze artificiile în așa fel încât jetul să nu bată chiar spre stâlpii cu burete”, susține angajatul clubului. Dar, câteva ore mai târziu, scântei din jerbele de artificii aveau să aprindă buretete de pe stâlp, declașând incendiul în urma căruia 64 de oameni au pierit, iar alți 146 au fost răniți.

A fost tragedia din Colectiv doar efectul de domino al unor conjuncturi nefericite, așa cum susțin procurorii în rechizitoriul prin care, în aprilie 2016, au trimis în judecată patronii clubului, pe cei ai firmei de artificii și doar pe unul dintre pirotehniști? Nu vom putea ști niciodată sigur. Și asta pentru că din puzzle lipsesc cele mai importante piese: analiza completă a uneia dintre artificii și rezultatul anchetei în ceea ce-l privește pe pirotehnistul care a aprins acea artificie.


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.