Fostul judecător CCR Toni Greblă a dezvăluit abuzurile la care ar fi fost supus de DNA în cadrul dosarului în care a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, fals în declarații și constituirea unui grup infracțional organizat.

El susține că acest dosar a fost făcut doar pentru a fi scos din Curtea Constituțională și că declanșarea acțiunii penale împotriva sa este direct legată de votul de neconstituționalitate pe care l-a dat, alături de colegii din CCR, pe pachetul de legi cunoscut publicului ca „Legile Big Brother” care, în esență, ar fi dat acces nelimitat SRI la orice arhivă a unui sistem informatic, în momentul în care ar fi invocat „motive de siguranță națională”.

Fostul judecător constituțional a explicat pentru Antena 3 că după deciza CCR pe primul pachet de legi Big Brother au început presiuni nepermise, inclusiv declarații publice agresive din partea directorului SRI de la acea vreme, George Maior, a fostului șef operativ al SRI, Florian Coldea, dar și din partea șefei DNA Laura Koveși.

Astfel, pe 21 ianuarie 2015, la câteva ore după ce Curtea s-a pronunțat asupra neconstituționalității celei de-a treia legi din pachetul „Big Brother”, povestește fostul judecător constituțional, DNA a obținut de la ICCJ mandat de aducere pe numele său și mandate pentru 45 de percheziții domiciliare și informatice, la adresele tuturor prietenilor și cunoscutilor săi.

Toni Grebla a dezvăluit că a fost montată aparatură audio-video de interceptare în locuința sa, în toate camerele, inclusiv în dormitor și în baie. Fostul judecător CCR susține că niciuna dintre imaginile surprinze în locuința sa nu a fost depusă la dosar, și nici nu știe unde se află acestea.

„Pe de altă parte, după ce Curtea s-a pronunțat asupra neconstituționalității primului pachet de legi Big Brother, au început presiuni nepermise, absolut nepermise... Declarații publice de o agresivitate ieșită din comun făcute de Maior, atunci director SRI, Coldea, Kovesi, iar mai apoi, la început inexplicabil pentru mine, acum explicabil, de Sebastian Ghiță care era atunci membru în Comisia de supraveghere a SRI din Senat. În esență, acestea prevedeau ca SRI, pe sintagma motive de siguranță națională, putea să intre fără mandat în orice sistem informatic al unei persoane juridice sau fizice. Era vorba de o intruziune în viața privată, fără mandat, pentru că se justifica prin urgență și fără să spună ce anume urmăresc...

În primul rând era vorba despre o intruziune în viața privată fără mandat din partea unui judecător și fără o anume limitare a mandatului: ce anume urmăresc în momentul în care întru într-un sistem informatic? Urmăresc o anumită persoană, un anumit gen de comunicații sau pot să accesez toată informația din arhiva sistemului informatic pe care o folosesc apoi după cum doresc...

În ce privește ultima lege, ce-a de-a treia, Curtea s-a pronunțat (n.r. - asupra neconstituționalității) pe 21 ianuarie 2015, cam pe la ora 11.30. În aceeași zi, la ora 15.00, DNA a obținut mandate de aducere la Înalta Curte, mandate pentru 45 de percheziții domiciliare și informatice, (n.r. - care s-au efectuat pe 22 ianuarie, la ora 6 dimineața), iar pe 22 ianuarie 2015, la ora 8.00, am fost luat de acasă cu mandat... Se făceau la cercul meu de prieteni și cunoscuți. Pentru că în momentul în care am fost dus cu mandat la DNA am reproșat procurorului că a folosit mandatul pentru aducere și nu o procedură de citare care putea fi făcută și telefonic. Am fost ridicat de poliție de la hotelul în care locuiam în București. Am fost invitat la sediul DNA cu mandat, și cu 200 de metri înainte de a ajunge la DNA, deși traficul nu era aglomerat, au aprins sirenele pentru că acolo era toată presa...

Procurorul mi-a spus că o să văd motivarea în ordonanța care mi-a fost înmânată atunci. Eu am vrut să dau o declarație, pentru că acuzațiile erau foarte vagi, și mi-a răspuns că nu-i nevoie astăzi... L-am rugat să îmi prezinte mai concret ce acuzații mi se aduc. Și a răspuns că deocamdată derulează o anchetă în orb. Această chemare la DNA a fost precedată de un val de acuzații foarte grave și de amenințări și de presiuni la adresa activității CCR. După ce am ieșit de la DNA am fost la CCR să informez pe președintele CCR, plenul Curții, de situația creată. Președinte era dl Zegrean. Și unul dintre colegii mei a spus că... este o expresie pe care o folosesc procurorii anchetatori, 'la pescuit' care înseamnă aruncă-mi undița și vom vedea ce iese. Asta e expresia pe care o folosesc când nu au o acuzație concretă. Nu aș vrea să spun ce au zis ceilalți judecători, aș spune că m-am bucurat de susținerea colegilor, iar punctul de vedere l-au dat într-un comunicat de presă: 'Curtea constată că actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instanței constituționale în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea fundamentală'. Cert este că, după ce prima lege Big Brother a fost declarată neconstituțională, plenul Curții a avut o discușie cu delegația Comisiei Europene pe MCV care face periodic câte o întâlnire cu instituțiile din domeniu. Unul dintre judecătorii CCR a spus atunci delegației că judecătorilor CCR le este frică să mai fie judecători.


După ce CCR a dat decizia de neconstituționalitate pe a doua lege Big Brother, s-a obținut de la ÎCCJ un mandat prin care ofițerului tehnic i s-a permis să intre în locuința mea și să monteze acolo aparatură audio-video până în ianuarie 2015 când probabil a fost ridicată. Și aceasta reprezintă forma cea mai gravă de intruziune în viața privată a unei persoane, a unei familii. Aparatura audio-video a fost montată în toate încăperile locuinței, inclusiv în băi. CEDO a spus despre aceste practici că reprezintă forma cea mai gravă de intruziune în viața privată. Dar, ca să arăt că această masură a fost absolut disproporționată, nejustificată, voi menționa că din toată această perioadă septembrie 2014 – ianuarie 2015, nu există nicio imagine, nicio înregistrare, nicio probă la dosarul cauzei. Probabil s-a crezut că dacă va fi un foc concertat asupra întregii mele activități, fiind urmărit peste tot, zi și noapte, vor găsi ceva. Culmea este că în informare nu mi s-a spus nici când a fost montată, nici când a fost demontată, nici ce s-a întâmplat cu imaginile înregistrate în acea perioadă. Eu am constatat un singur lucru: că patru luni de zile am fost monitorizat în cel mai aspru și barbar mod cu putință, viața intimă a mea și a familiei mele. Nu știu ce s-a întamplat cu acele imagini, dacă au fost distruse cine are control asupra acestei operațiuni, dacă s-au făcut copii șamd. La începutul lunii ianuarie 2015, înțelegând presiunile asupra Curții am înțeles să-mi dau demisia din activitatea la CCR din 6 februarie 2015 și, pentru a-i proteja pe colegii mei, nu m-am mai întâlnit cu niciunul dintre foștii mei colegi și nici nu am mai vorbit cu niciunul. Chiar dacă am mai fost invitat la evenimente ale Curții. Deși nu am nicio interdicție.

Am o anume reținere să vorbesc despre mine... am așteptat ca justiția să își facă datoria și cred că justiția își face datoria. Să nu confundăm justiția cu DNA-ul. Procesul a început în septembrie 2015. Acum suntem în faza de administrare a probelor în instanță. Pentru mine a fost cumplit. Pentru că m-am pregătit toată viața pentru alte lucruri și nu pentru așa ceva. Mai ales că motivul a fost fabricat în întregime. Și eu am proprietatea termenilor. Văzând că nu există niciun motiv pentru reținere, s-a găsit un agent denunțător, un agent provocator – avocat de la Ploiești – care a dat și un interviu la televizor care a relatat că eu aș fi încercat prin intermediul lui (în condițiile în care nu-l cunoșteam), a zis că eu l-aș fi rugat prin intermediul unui prieten al lui să facă un proiect de vânzare cumpărare pentru 50 de capre, în condițiile în care eu nu aveam capre în proprietate. Și că aș fi avut nevoie de 3000 de euro și atunci fie ca împrumut sau ca un gaj pentru acel imprumut... În primul rând că nu aveam capre. În al doilea rând că pentru a vinde capre nu ai nevoie de un avocat să facă un proiect de contract de vânzare cumpărare.

Eu am fost în contact cu foarte multă lume în activitatea mea de 38 de ani, am constatat că am fost apreciat de foarte multă lume și multe persoane au încredere în mine. După întâmplările de la începutul anului 2015, am constatat că aproape nimeni nu crede aproape nimic din acuzațiile și măsurile luate împotriva mea și mă bucur. Tot așa, pe ancheta în orb și probabil, pe informații primite din altă parte, se născocise ideea că eu aș fi fost implicat într-o tentativă de eludare a unui embargo impus de Federația Rusă, intenționând realizarea unui export de produse agroalimentare din România prin intermediul Turciei în Rusia. După care au constatat că noi nu avem nici astăzi vreo interdicție de a exporta produse agroalimentare inclusiv în Rusia. De fapt Rusia a impus embargo și nu primește produse alimentare din UE, inclusiv România. Dar atunci, pe surse, a fost lansat zvonul că aș putea fi spion al Rusiei, că aș avea legătură cu serviciile rusești. Eu care am fost un patriot și rămân un patriot. Din păcate mie nu-mi va da nimeni înapoi lucrurile pe care le-am pierdut”, a spus Toni Greblă într-un interviu pentru Antena 3.

2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.