ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



„Vrea un proces televizat.” „Nu-i dau nebunului ăla un megafon.” „Deja are unul, doamnă Președinte. Înțelegerea asta i-l ia. Facem o cacealma de audieri preliminare. Și vor trece doi ani înainte ca cineva să vadă interiorul unei săli de judecată. Asta e o viață de om de acum înainte, dacă mă întrebați. Sperăm că totul va fi uitat până atunci. Publicul lui o să dispară. Satisfaceți-i orgoliul. Nu va mai fi nimeni...” 

Este sfatul pe care personajul Saul Berenson, consilier de Securitate Națională și fost director al CIA i-l dă președintelui SUA. Cel care dorește să aibă proces televizat e un jurnalist care-și negociază termenii arestării. 

Aceasta este o secvență din episodul 3, sezonul 7 al serialului „Homeland”. Dar nu este ficțiune 100%. Nici secvența, nici serialul. Căci viața bate întotdeauna filmul (după ce ne snopește înainte pe noi, la încălzire).

Amânare cerută de Spitalul din Bicaz 

Corupția ucide. În cazul HEXI PHARMA, singura moarte certă este cea a lui Dan Condrea, despre care procurorii au stabilit că a fost sinucidere.

În plină anchetă, în timp ce organele de cercetare cărau bidoane cu dezinfectanți la laborator, pentru verificări, patronul firmei HEXI PHARMA a clacat psihic și a intrat cu mașina într-un copac. Aflase că a doua zi urma să fie reținut de procurori.

Corupția ucide. În cazul HEXI PHARMA s-a spus că dezifectanții diluați au transformat spitalele în bombe bacteriologice, pacienții fiind astfel supra-expuși infecțiilor nosocomiale. Dar niciun pacient nu apare în rechizitoriul Parchetului General, pe lista celor 133 de spitale care s-au constituit părți civile în cauză. Dosarul penal a fost sterilizat.

„Prezentul dosar nu deschide calea participării în cauză, în calitate de persoane vătămate sau părți civile, a unor persoane care au contractat infecții asociate asistenței medicale și care au reușit să obțină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse SC HEXI PHARMA CO SRL”, se spune în rechizitoriul Parchetului General. Pentru că „prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor SC HEXI PHARMA CO SRL și apariția unei anumite infecții într-un spital”, subliniază procurorii în actul de acuzare. 

Dosarul HEXI PHARMA e unul din cele patru dosare fanion ale Parchetului General pe anul trecut. Are 776 de volume, trebuie mutat cu o furgonetă de la Parchet la tribunal, și de la o instanță la alta.


La 6 martie 2017, procurorii au trimis dosarul la Tribunalul București. În camera preliminară, acolo unde se verifică competența și legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. 

În iunie 2017, judecătorul a constatat „legalitatea sesizării instanței (...), a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală”, și a dispus începerea judecății. Dar Dinu Flori și HEXI PHARMA au contestat decizia, iar dosarul a ajuns, abia la finalul lunii august, la Curtea de Apel București. 

La termenul din 8 septembrie 2017, instanța a constatat că e „lipsă de procedură cu intimații - părți civile și cu intimații - persoane vătămate, cu privire la care nu s-au restituit dovezile de citare”. În plus, exista o „cerere de amânare a cauzei formulată de intimatul - persoană vătămată Spitalul «Sf. Nicolae» Bicaz, față de imposibilitatea de prezentare a consilierului juridic”. Curtea de Apel București a amânat cauza încă o lună. Iar la 6 octombrie 2017 a respins, ca nefondate, contestațiile.

Dosarul HEXI PHARMA s-a întors la Tribunalul București. Nu imediat, ci după redactarea motivării instanței. La 23 noiembrie 2017 urma să fie primul termen din proces. N-a fost nimic. Pentru că, „din oficiu, instanța, în baza art.386 Cpp.*”, a dispus „schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., prin actul de sesizare al instanței”. 

Așteptând o motivare de 6 pagini

Parchetul General acuzase HEXI PHARMA că a comis 340 de infracțiuni de înșelăciune, dintre care 7 având consecințe deosebit de grave, ceea ce atrăgea competența Tribunalului București. Dar Tribunalul, reevaluând argumentația, a decis că cele 7 infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave sunt, de fapt, înșelăciuni obișnuite și, prin urmare, competența în soluționarea cauzei revine Judecătoriei Sector 5 București. Acolo unde dosarul a și fost apoi expediat, cu cele 776 de volume ale sale.

Judecătoria Sectorului 5 a fixat termen peste o lună și jumătate. La 11 ianuarie a.c., judecătoarea a invocat, din oficiu, o nouă excepție de necompetență materială. Iar cinci zile mai târziu, a anunțat că „declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București” și, constatând că a intervenit conflictul negativ de competență, a decis să trimită cauza Curții de Apel București, pentru soluționarea acestui conflict.

Dosarul HEXI PHARMA ar fi trebuit să ajungă destul de repede de la Judecătoria Sectorului 5, la Curtea de Apel București. Sunt în aceeași clădire a Palatului de Justiție. Dar a trecut ianuarie, și n-a ajuns. A trecut și luna următoare. Iar hotărârea, deși ar fi trebuit redactată în cel mult 30 de zile de la pronunțare**, a fost gata abia la 28 februarie. Atunci s-a închis dosarul în ECRIS, urmând ca el să intre pe circuit și să plece spre Curtea de Apel București. Dar, înainte de asta, cei de la executări penale trebuie să comunice hotărârea instanței tuturor părților. Iar părți civile sunt 133 de spitale...

Dosarul HEXI PHARMA, un cartof fierbinte pe care instanțele îl aruncă mai departe imediat ce-l prind, are aceeași soartă cu dosarul Colectiv unde, la doi ani de la întocmirea rechizitoriului,  încă nu a început judecata pe fondul cauzei. 

„Facem o cacealma de audieri preliminare. Și vor trece doi ani înainte ca cineva să vadă interiorul unei săli de judecată. Sperăm că totul va fi uitat până atunci”, spune un personaj dintr-un serial american. În justiția din România, cu voie sau fără de voie, lucrurile astea chiar se întâmplă!

* Codul de Procedură Penală, Art. 386 - Schimbarea încadrării juridice
(1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.
(2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal

** Codul de Procedură Penală, Art. 406 - Redactarea și semnarea hotărârii
(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.