Fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată de procurorii militari pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității în dosarul „Revoluției din decembrie 1989", informează Procuratura într-un comunicat.

De asemenea, au fost trimiși în judecată și Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, și gen. (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, prin rechizitoriul Secției Parchetelor Militare 11/P/2014 din 05 aprilie 2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluția Română din decembrie 1989", au fost trimiși în judecată Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, și general (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității.

Procurorii notează în rechizitoriul trimis instanței că în urma cercetărilor și probatoriului administrat s-ar fi constatat că întreaga forță militară a României - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne - Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16:00, s-ar fi pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia.

„Din același moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al Apărării) și Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român", spun procurorii.

Potrivit PÎCCJ, ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansată o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), coordonată de unii componenți ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată și asumată de factorii decizionali ai acestui for.

„Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru și șefi de direcții militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale MApN (persoanele care au îndeplinit funcția de ministru al Apărării, șefii direcțiilor militare și șeful Aviației Militare) ar fi declanșat și coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înțelegeri cu noua forță politică a țării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părți, pentru factorii de decizie ai MApN a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai CFSN a însemnat garantarea preluării puterii politice, menținerea la putere, dar și legitimarea în fața poporului român", arată anchetatorii.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului" ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii. De asemenea, cercetările au confirmat afirmațiile unor istorici, anume că evenimentele de după 22 decembrie au depășit ca gravitate, represiunea ordonată de Ceaușescu între 17 și 22.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 - 22.12.1989 (orele 12:00)", menționează procurorii militari.

Parchetul General afirmă că,„ancheta a stabilit că aceste diversiuni și dezinformări ar fi creat condițiile condamnării  și execuției cuplului prezidențial Ceaușescu printr-un proces penal simulat”

„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpații Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea și diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceaușescu și ar fi acceptat și asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcții de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor", susțin procurorii.

Totodată, arată PÎCCJ, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23 decembrie 1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane. Este vorba despre masacrul de la Otopeni.

„La  23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparținând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis și alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunțate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane și ar fi generat o stare de pericol pentru existența unei părți însemnate a populației civile de pe întregul teritoriu al României", precizează anchetatorii.
 
Totodată,Procurorii militari au dispus clasarea dosarului „Revoluției din decembrie 1989” în privința fostului dictator Nicolae Ceaușescu, fostului premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu și a lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru.

În ceea ce-l privește pe fostul președinte, Nicolae Ceaușescu, Parchetul afirmă că s-a dispus clasarea pentru conduitele constatate în intervalul 16 decembrie 1989 - 22 decembrie 1989 (orele 12,06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. Mai pe românește, acest lucru înseamnă că parchetul a luat act și recunoaște decizia din procesul din decembrie 1989, pe care tot aceeași instituție l-a numit „proces penal simulat”.

Și în cazul fostului șef al Securității, generalul Iulian Vlad, Parchetul a luat act de decizia prin care acesta a fost condamnat în anii 90, la peste 24 de ani de închisoare, în trei procese diferite.

Rolul Generalilor Vasile Milea, Nicolae Eftimescu, Victor Atanasie Stănculescu și al amiralului Emil (Cico) Dumitrescu nu a mai fost anchetat pe motiv că au decedat. Din aceeași cauză, a fost clasat și cazul lui Silviu Brucan, pe care Parchetul îl numește „fost factor decizional al CFSN”.

De asemenea, Parchetul a concluzionat că „nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existența infracțiunilor contra umanității” în contul lui Dinu Ștefan, fost șef al Direcției Informații din Marele Stat Major (DIA) și al lui Mircea Mocanu,  fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT).

Despre implicarea Direcției lui Dinu Ștefan în evenimente, istoricul Corvin Lupu a spus că acesta a avut „un rol foarte mare, fiind racordat la acțiunea de răsturnare a lui Ceaușescu”.