Toate postările de pe Facebook sunt publice și produc efecte în lumea reală. O dovadă în acest sens este sentința prin care Judecătoria Bistrița a anulat licitația organizată de un executor pentru vânzarea unui teren, după ce contestatarii au prezentat în instanță, ca probe, fotografii și informații de pe Facebook ce aratău că bărbatul și femeia care s-au prezentat la licitație drept ofertanți aveau o relație amoroasă, iar participarea ei „a fost una de conivență”, cu scopul de a-l ajuta pe el să achiziționeze terenul la un preț mic.

Sentința dovedește cât de important este tot ceea expunem pe contul de Facebook, pentru că „informațiile postate de utilizatori pe această rețea sunt destinate publicului și pot fi folosite și ca probațiune într-un dosar”, după cum precizează decizia Judecătoriei Bistrița, publicată de site-ul Clujust.ro.

Contestatarii M.I. și M.M. sunt executați silit, la solicitarea creditoarei CEC Bank SA, în baza unui  contract de credit încheiat în 2006, în sumă de 230.000 lei. Executarea silită a fost pornită pentru suma de 272.256,55 lei, în cadrul executării urmărindu-se și valorificarea mai multe bunuri imobile ale debitorilor, inclusiv terenul în suprafață de 3.229 mp, situat în intravilanul mun. Bistrița.

„La a paisprezecea licitație ținută pentru valorificarea acestui teren, la data de 03.06.2016, au participat două persoane, numiții I. Mihaela Gabriela și S. Istvan Botond,  fiind numit adjudecatar d-l S. Istvan Botond, pentru suma de 50.000 lei, deși prețul de pornire era de 78.545,50 lei. Din capturile de pe site-ul de socializare Facebook, depuse la dosar de contestatori, rezultă că cei doi participanți la licitația din 03.06.2016 se află într-o relație personală, ce depășește stadiul unei simple «cunoștințe», fotografiile depuse la dosar indicând că cei doi erau la momentul licitației parteneri de viață”, se precizează în sentința civilă nr. 4225/2016 a Judecătoriei Bistrița.

La 1 iulie 2016, executorul judecătoresc a emis actul de adjudecare prin care S. Istvan Botond a devenit proprietarul terenului obținut în urma licitației.  M.I. și M.M. au făcut contestație, iar Judecătoriei Bistrița „a reținut că în prezenta speță, numiții I. Mihaela Gabriela și S. Istvan Botond au depus la data de 03.06.2016 două oferte de achiziționare la licitație publică a imobilului din mun. Bistrița (...) în suprafață de 3.229 mp, proprietatea debitorilor.

(...) Contestatorii au invocat caracterul ilicit al cauzei celor două acte unilaterale, în sensul că prezentarea celor doi ofertanți, între care există o relație personală, la licitația din 03.06.2016,  a avut drept unic scop eludarea prevederilor art. 846 alin. 9 tezele 3 și 4 NCPC și dobândirea de către adjudecatarul S. Istvan Botond a imobilului scos la licitație la un preț mai mic decât cel permis de lege. Întreaga argumentare a contestatorilor are drept punct de pornire relația personală exhibată de cei doi participanți la licitație pe site-ul de socializare Facebook, relația nefiind recunoscută de intimatul S. Istvan Botond la interogatoriu.

În legătură cu fotografiile și informațiile oferite de contul personal de pe Facebook al intimatei I. Mihaela Gabriela, instanța a reținut că acestea relevă pe de o parte că intimata s-a declarat în perioada februarie 2016 – iunie 2016 ca fiind într-o relație cu intimatul S. Istvan Botond. De asemenea, fotografiile postate de aceasta pe rețeaua de socializare mai sus menționată îi indică pe cei doi în această perioadă ca două persoane foarte apropiate, împărtășind gesturi specifice unei relații de iubire.

În legătură cu aspectul probatoriu al acestor fotografii și informații, instanța și-a însușit opinia exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o decizie de speță (decizia nr. 4546/27.11.2014, dată în dosarul nr. 144/43/2012, cu privire la caracterul postărilor realizate pe o rețea de socializare. Astfel, instanța supremă a reținut că vastitatea unei rețele de socializare precum Facebook presupune, raportat la natura, particularitățile și scopul acesteia, că utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului efectiv de publicare, neputând estima și cu atât mai puțin controla întinderea acestui spațiu, care astfel capătă caracter public și accesibilitate potențială. Facebook este o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual «prieten», utilizator nou – potențial «prieten» sau utilizator «intermediat»), în fața unui anumit număr de persoane, este o rețea informațională publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori, deja înscriși.

 

Rezultă așadar că informațiile postate de utilizatori pe această rețea sunt destinate publicului și pot fi folosite și ca probațiune într-un dosar precum cel de față, intimatul neputând argumenta cu succes împrejurarea că în acest fel i-a fost afectată viața privată, precum a invocat la termenul de judecată din 14.11.2016. Instanța a corelat aceste informații și cu lipsa nejustificată a intimatei I. Mihaela Gabriela de la interogatoriu, prin aplicarea prevederilor 358 NCPC, pentru a aprecia că în mod real, contrar susținerilor intimatului S. Istvan Botond din cadrul răspunsurilor de la interogatoriu, la data de 03.06.2016, cei doi se aflau într-o relație de natură personală și erau parteneri de viață. Or, în aceste condiții, participarea la o aceeași licitație de pe poziții concurențiale a două persoane aflate într-o relație de tip soț - soție sau asimilată, contravine bunei credințe instituite de art. 14 NCC.

Rezultă așadar cu forța evidenței că participarea intimatei I. Mihaela Gabriela la licitație a fost una de conivență, de natură a crea o aparență de contradictorialitate și de respectare a prevederilor art. 846 alin. 9 teza 3 NCPC. Iar unicul scop al acestei participări a fost acela de a permite unicului participant interesant în mod real de achiziționarea bunului, S. Istvan Botond, dobândirea imobilului la prețul de 50.000 lei, în condițiile în care, dacă ar fi participat singur la licitație, trebuia să achite prețul de pornire, de 78.545,50 lei. (...)

Pentru aceste motive, instanța a admis contestația la executare formulată de contestatori în contradictoriu cu creditoarea CEC Bank SA și cu cei doi participanți la licitația din 03.06.2016 și a anulat atât procesul verbal de licitație din 03.06.2016 cât și toate actele de executare ulterioare, întocmite în baza acestuia în dosarul execuțional nr. 281/2013 al BEJ Joldes Ovidiu Laurentiu. Totodată, în temeiul art. 453 NCPC, instanța, constatând că intimații sunt părți căzute în pretenții, a obligat pe aceștia în solidar la plata către contestatori a sumei de 2.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial. (...)”

 

Sentința a fost atacată cu apel de I. Mihaela Gabriela și S. Istvan Botond, iar acesta se judecă la Tribunalul Bistrița - Năsăud.