Curtea de Apel Pitești a anunțat ieri că amână pentru data de 22 februarie a.c. pronunțarea deciziei în dosarul în care Klaus Iohannis și soția sa au contestat pierderea unei case din Sibiu, prin anularea contractului de vânzare-cumpărare.

Casa de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29 (Sibiu) fusese cumpărată de la stat, în 1997, de către chiriași. Doi ani mai târziu însă, contractele lor de vânzare cumpărare au fost anulate în instanță, la solicitarea lui Ioan Baștea, urmaș al lui Nicolae Baștea, care ar fi fost nepotul lui Ghenea Eliseu, proprietarul interbelic al acelui imobil.

 

Clădirea situată în centrul vechi al Sibiului a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis intrase în posesia imobilului din Sibiu. 

Ei au contestat calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea (mort în 1993) care nu fusese rudă cu Ghenea Eliseu (decedat fără a avea succesori).

Pentru a intra în posesia celor două imobile ce-i aparținuseră lui Ghenea Eliseu (unul pe str. Nicolae Bălcescu, și celălalt pe str. G-ral Magheru, nr. 35), Baștea și Iohannis s-au folosit de acte de stare civilă false și de un certificat de moștenitor încheiat în 1999, prin fraudă.

Ȋn 2003, Baștea și Iohannis au fost chiar cercetați penal, fiind acuzați de uz de fals, scria la acea dată Hotnews. Ȋnsă nici Baștea, nici Iohannis n-au fost trimiși în judecată. La dosarul de urmărire penală au lucrat procurori din Alba-Iulia și din Sibiu. 

La 1 februarie 2005, Judecătoria Brașov a declarat nulitatea absolută a acelui certificat de moștenitor și a dispus rectificarea cărții funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate a lui Ioan Baștea, Georgeta Lăzurcă și Carmen Johannis. Teoretic, familia Johannis pierduse dreptul de proprietate asupra imobilui de pe Nicolae Bălcescu 29.

Iohannis a atacat decizia Judecătoriei Brașov, însă în iunie 2005 Curtea de Apel Brașov i-a respins recursul.

Au urmat ani de procese, timp în care Baștea și Iohannis - pentru că titlurile de proprietate pe care le-au obținut în 1999 rămăseseră, în parte, valabile - au stăpânit, în coproprietate, imobilul de pe str. Nicolae Bălcescu. 

Ȋnchiriat încă din 2001 către banca Raiffeisen, acel spațiu a generat până în prezent venituri totale de aproximativ 640.000 de euro, potrivit contractelor de închiriere obținute de la Registrul Comerțului de RISE Project. Familia președintrelui României s-a bucurat de jumătate din bani. 

 

 

Ȋn mai 2014, Tribunalul Brașov a anulat  contractul de vânzare-cumpărare a imobilului, dispunând „rectificarea CF nr. 9331 Sibiu sub nr. top 45/1 în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților Baștea Ioan, Johannis Carmen Georgeta și Johannis Klaus Werner înscris sub nr. B9, 10 și 11 asupra imobilului de la A+1.”

Iohannis, devenit între timp președintele României, a făcut recurs, însă Curtea de Apel Brașov i l-a respins, în noiembrie 2015.   

Mai departe, șeful statului a depus contestație în anulare împotriva acestei decizii și a cerut Ȋnaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea dosarului, pe motiv că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul, informează presa locală. 

Carmen și Klaus Iohannis au mai susținut, în solicitarea de strămutare, că „pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puțin la nivel de aparență, imparțialitatea judecătorilor”.

La 6 aprilie 2016, ȊCCJ a admis cererea de strămutare a procesului la Curtea de Apel Pitești. Nu se știe și cu ce argumente, decizia 825/2016 nefiind publicată pe site-ul Curții Supreme.

 

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Pitești în aprilie 2016. La primul termen, în 22 iunie, instanța a amânat „judecarea cauzei la 28 septembrie 2016, pentru când citează intimata Baștea Rodica (n.r. – moștenitoarea lui Ioan Baștea) (...), respectiv intimații Marinescu Marius Albin (n.r. – fost chiriaș) și Statul Român prin Municipiul Sibiu prin Primar”.

La 28 septembrie, instanța „amână pronunțarea la 4 octombrie 2016 asupra cererii de verificare de scripte formulată de intimații Oargă și Antonescu (n.r. – foști chiriași)” și amână judecarea cauzei la 7 decembrie 2016”.

Cum Georgeta Lăzurcă, mama lui Carmen Iohannis și parte în acest proces, a decedat la la 9 octombrie 2016, la termenul din decembrie, Curtea de Apel Pitești a încuviințat „cererea formulată de apărătorul contestatorilor (n.r. – familia Iohannis) privind amânarea cauzei pentru introducerea în cauză a moștenitorilor contestatoarei Lăzurcă Georgeta”, punând în vedere contestatorilor, „prin apărător, să depună certificatul de deces al contestatoarei Lăzurcă Georgeta, să indice moștenitorii în timp util în vederea citării acestora pentru următorul termen și să depună dovada calității de moștenitor.”

Iohannis și soția lui nu s-au conformat însă, ba mai mult, au făcut cerere de suspendare a procesului. Cerere respinsă de instanță la termenul din 18 ianuarie 2017, când judecătorii au admis, în schimb, „cererea formulată de intimați (n.r. – foștii chiriași) privind emiterea unei adrese către Primăria mun. Sibiu, în vederea comunicării moștenitorilor defunctei Lăzurcă Georgeta”. 

La termenul de ieri, 15 februarie a.c., Curtea de Apel Pitești a amânat cu o săptămână pronunțarea deciziei în acest dosar,  pentru data de 22.02.2017.